Rame Roscas

luni, 15 octombrie 2012

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a treia).

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Datarea unei rame antice presupune ceva cunostinte de fizica si chimia lemnului si a materialelor ce intra in componenta ramei. Sa rezumam esentialul acestor cunostinte.

Despre umiditatea lemnului

Lemnul isi schimba in chip dramatic dimensiunile fizice ca urmare a pierderii apei libere aflate in celulele sale vii. Prin uscare lemnul se contracta mult mai pronuntat pe latime si grosime decat o face pe lungime. Chiar si dupa ce a ajuns in echilibru perfect cu mediul, lemnul va continua sa sufere modificari sezoniere mai mici, dar repetate an de an pe toata durata serviciului sau, in functie de umiditatea relativa a atmosferei locale. Excesul de umiditate din aerul cald va fi preluat de lemn, cu rezultatul dilatarii lui, mai mult pe latime si grosime decat pe lungime, pentru ca iarna sa aiba loc procesul invers si lemnul sa cedeze umiditatea acumulata in sezonul cald, cu care ocazie el se contracta, la fel, mai mult pe latime si grosime decat pe lungime. Daca miscarile acestea sezoniere ii vor fi impiedicate prin incleiere sau prin constructie, lemnul va suporta tensiuni imense si in final va crapa in lungul fibrei.

Pe langa modificarile geometrice datorate uscarii si mai apoi adaptarii sezoniere la variatiile de umiditate atmosferica, lemnul se va curba si rasuci in chip spectaculos. Aceste rasuciri si incovoieri provin din lipsa lui de omogenitate. Chiar daca provine din acelasi trunchi de copac, lemnul are noduri distribuite intamplator in masa lui si un desen variabil al fibrelor si inelelor lui de crestere. Nodurile sunt mari vulnerabilitati structurale ale lemnului, in zona lor intamplandu-se fracturile dar si strambarea lemnului. Desenul si densitatea fibrelor in masa lemnoasa depinde de modul in care a fost debitata cheresteaua cu gaterul. Corfirea scandurii (curbarea ei in forma de burlan ) si rasucirea ei are intotdeauna de aface cu fibra in timp ce strambarea si ruperea au drept cauze tensiuni in zona nodurilor din masa lemnoasa. Crapaturile care apar in lungul fibrelor au drept cauza constrangerea lemnului (prin lipire sau incorsetare in cadrul unei structuri rigide). Neputandu-se contracta si dilata in voie, lemnul se va fisura profund. Fisurile sunt felul in care lemnul se elibereaza de sub tensiuni si constrangeri fizice. Fisurile acestea nu slabesc proprietatile fizice ale lemnului. O grinda fisurata in felul acesta continua sa-si faca treaba perfect chiar daca nu mai este intacta. Cu totul altfel stau lucrurile la imbinari. Acolo fisurile anunta cedarea incleierilor si debutul procesului de degradare a imbinarilor structurii respective.

Fig. 1

Asa arata distrugerile suferite la imbinari de o rama neoclasica franceza cu panou canelat avand o vechime de pana la 150 de ani. Cauza tuturor acestor distrugeri o constituie modificarile dimensionala neincetata a lemnului odata cu variatia sezoniera a umiditatii din atmosfera. Chiar daca aceasta fisura nu este cascata la fel de mult ca altele de aceeasi varsta, este sigur ca laturile acestei rame nu se mai tin impreuna decat prin cuie si prin rugaciunile muzeografilor. Adevarul este ca aceasta rama frantuzeasca a beneficiat de o imbinare mai laborioasa si mai durabila la colturi decat "moderna" debitare si lipire la 45 de grade (vezi Fig. 2).

Fig. 2

De ce se deterioreaza lemnul odata cu trecerea timpului

Uscarea lemnului si apoi miscarile lui sezoniere fac parte inerenta din procesul de imbatranire dar abia apa, insectele, ciupercile si bacteriile produc ravagii ireversibile in lemn, consumandu-l. Doar ele sunt responsabile de subrezirea lemnului vechi, nu uscarea, fisurarea si nici modificarile lui dimensionale sezoniere. In conditii de temperatura si umiditate ideale lemnul rezista mii de ani, asa cum o dovedesc piesele din lemn recuperate dinsiturile antice sumeriene sau egiptene.

Imbinarea lemnului

Cele mai stabile imbinari in lemn sunt cele mecanice, adica cele in care partile componente se intrepatrund si se blocheaza reciproc. Bisericile si morile taranesti din lemn, aflate din zona Gorjului si Maramuresului, sunt construite fara ajutorul cuielor si a cleiului.
Daca ramele medievale primitive nu incercau sa-si ascunda natura lor lemnoasa, neascunzand felul in care erau ele executate si imbinate, cu timpul ramele tablourilor au dorit sa para ceea ce nu erau, adica nite corpuri masive si omogene turnate din aur si finisate cu mult rafinament si arta. Din aceasta cauza imbinarile robuste dar vizibile de la colturi au fost inlocuite prin taieri precise la 45 de grade si imbinarea laturilor prin incleiere si cuie. Odata acoperite cu gesso aceste rame ofereau iluzia continuitatii si omogenitatii. Genul acesta de imbinare este insa pe cat de aspectuos, la o prima inspectie, pe atat de subred si perisabil in timp. Chiar si cea mai perfect imbinata rama de acest fel este condamnata sa esueze total in cca 100-150 de ani, cand aceasta va fi mentinuta intreaga doar prin forta cuielor si ornamentelor plasate pe la colturi. In functie de umiditatea si calitatea lemnului folosit la constructia lor precum si de precizia imbinarilor, genul acesta de rame vor dobandi primele fisuri la colturi in chiar primele luni sau ani de existenta, iar fisurile acestea nu vor face decat sa se dezvolte si sa se adanceasca mereu.

Fig. 3

In a treia imagine vedem spatele unei rame Grigorescu din patrimoniul Muzeului de Arta Craiova. Rama este imbinata simplu, fara grija fata de durabilitatea ei in timp, laturile ei fiind taiate la 45 de grade si imbinate cu ajutorul cleiului cald si al cuielor. Dupa cum vedem, toate cele 4 colturi au cedat in mod identic, sub tensiunea modificarilor sezoniere ale lemnului, si s-au desfacut aproape complet. Spatele acestei rame ne previne ca privim spre o piesa modesta, de valoare moderata, numai buna pentru sutele de care cu boi pictate de artist.

Zece semne ale vechimii ramelor

In functie de felul in care au fost construite, ramele imbatranesc in chip diferit. Cum aici ne ocupam de rama Grigorescu, in continuare ne vom raporta la acest tip de rama, adica la ramele stucate, tipice secolului XIX.
1) Constructorii acelei perioade nu dovedeau o grija speciala pentru perfectiunea si durata de viata a ramelor lor si de aceea lemnul predilect era unul de brad, destul de noduros. La standardele de azi lemnul respectiv ar fi utilizat doar in constructii, la garduri si ambalaje, nicidecum in tamplarie si cu atat mai putin in rame.
2) lemnul expus aerului oxideaza si lucrul asta se traduce printr-o colorare maronie, din ce in ce mai inchisa pe masura trecerii anilor.
3) In ordine cronologica, primele fisuri sunt cele de la interiorul colturilor. Acestea anunta debutul destramarii imbinarilor si se dezvolta in forma de V. Tipul acesta de fisura este consecinta directa a schimbarilor dimensionale care au loc in lemn cu ocazia uscarii si a schimburilor sezoniere de umiditate.
4) ca urmare a celorasi tensiuni si modificari dimensionale sezoniere in lemn, stratul liber de gesso de la suprafata ramei se fisureaza si el. Primele fisuri in gesso sunt relativ drepte si perpendiculare pe fibra lemnului. Ele se indesesc cu timpul tot mai mult si la un momentdat tind sa se uneasca treptat formand o retea din ce in ce mai fina si deasa. O suprafata de gesso din secolul XIX prezinta in general doar fisurile drepte, perpendiculare pe fibra lemnului, dispuse la distante medii de aproximativ 5 cm, in timp ce ramele de 4-500 ani vechime ne arata o suprafata brazdata in toate directiile de o retea fina de fisuri -numita craquelura- cu "ochiuri" de dimensiunea semintelor de tomate coapte, sau chiar mai mici.
5) ornamentele aplicate pe rama se fisureaza doar aparent aberant. In realitate acestea fisuri apar de-a lungul granitelor care separa zonele masive de cele delicate. In metalurgie acelasi gen de fisurari apare in urma racirii pieselor complexe in ritm prea vioi.
6) proeminentele ornamentelor, muchiile si suprafetele plane ale ramei sunt mai mult sau mai putin uniform uzate de numeroasele atingeri datorate numeroaselor operatii de curatire.
7) semnele unor loviri accidentale sub forma unor intepaturi, indentatii si ciobituri.
8) pete datorate unor arsuri sau accidente fluide de genul stropirilor si scurgerilor.
9) depozite de grasime si fum in depresiunile ramei,
10) diverse semne ale prezentei insectelor, asa cum ar fi excrementele de muste, gaurile de cari etc.

(va continua)

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------

sâmbătă, 13 octombrie 2012

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a doua).

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Ce sunt si cum arata ramele Grigorescu?

Ramele carora azi le spunem Grigorescu nu sunt opera maestrului si nici macar n-au fost concepute de el. Ele erau niste rame mai mult sau mai putin comune prin atelierele din epoca sa, rame pe care pictorul le-a indragit si le-a folosit in chip repetat. Precizez ca operele lui Nicolae Grigorescu sunt incadrate trei feluri de rame: ramele Barbizon, ramele neoclasice cu caneluri si rama care a ajuns sa-i poarte numele, respectiv o rama caracterizata printr-un colan floral de jur imprejurul deschiderii si un panou exterior neted, avand textura nisipoasa. Ramele de acest tip au la interiorul lor un chenar cu o suprafata neteda si usor inclinata spre interior. Colanul este asezat pe un soi de soclu mai mult sau mai putin incarcat din punct de vedere geometric, iar finisarea este in imitatie de aur si bronz. Nu-mi amintesc sa fi intalnit vreodata o rama Grigorescu finisata in foita de aur autentic, desi ramele franceze Barbizon si indeosebi cele neoclasicele, cu canelura, erau finisate in aur adevarat. Din ce cunosc eu, rama Grigorescu este un tip necunoscut si neretinut de istoria ramelor occidentale. Am prezentat in cateva ocazii aceasta rama la expozitia de arta si rame WCAF, care are loc anual in Las Vegas, si va pot spune ca nimeni nu a recunoscut-o si nici nu a bagat-o in seama. Asta inseamna doua lucruri: fie ca ea era si a ramas minora si de aceea nu s-a pastrat in memoria occidentalilor, fie ca a fost de fapt produsa doar prin partile noastre, in buna traditie a mesterilor locali, care luau de ici si de colo diverse elemente constructive si produceau rame hibrid dupa ureche si din amintiri.

Rama franceza Barbizon

Rama neoclasic francez cu canelura

Rama Grigorescu

Colanul reprezinta o sucesiune simetrica de diverse flori, boboci si frunze de trandafiri, romanite, iasommie si florile de nu ma uita si el se gaseste plasat pe cea mai inalta cota a ramei. Mijloacele colanelor sunt marcate fie prin elemente decorative sugerand panglicile incrucisate, fie prin blocuri decorative masive. La colturi colanul este intrerupt de niste blocuri oblice sugerand panglica sau nodul de panglica.
Colanul nu este un motiv decorativ specific ramelor Grigorescu. Dimpotriva, el a fost un element decorativ banal in a doua jumatate a secolului XIX, cand a aparut indeosebi sub forma de laur si stejar, si mult mai rar de flori sau fructe. Colanul reprezenta o revalorizare, o interpretare industriala a genului de rama italiana renascentista de tip Tondo, dupa cum si acestea au reprezentat o revenire a motivului ghirlandei antice ca simbol al belsugului sau gloriei.

Comparatia stilistica

Rama nu rezista unei prime examinari stilistice, neavand in comun cu rama Grigorescu decat ideea generala de colan floral. Cum in epoca lui Nicolae Grigorescu ramele tablourilor erau inca in buna masura rezultatul unei munci manuale, ne putem astepta sa gasim si mici deosebiri de la o rama la alta. Dar rama asta are, cu indulgenta, vagi asemanari, nicidecum mici deosebiri fata de modelul devenit clasic pentru rama Grigorescu. Stilistic vorbind, aceasta rama se dovedeste a fi un ghiveci, cu puternice accente italienesti (profil, ghirlanda/colan si ornamentul exterior Carlo Morata stilizat)

Detaliu colt rama de evaluat

Totusi, o rama cu varsta de peste un secol este considerata o antichitate si este pretuita altfel decat o rama mai noua. Ramane ca in episodul urmator, ceva mai tehnic, sa inspectam si sa interpretam rama asta din punctul de vedere al vechimii si al tehnicilor folosite la realizarea ei.

(va continua)

joi, 11 octombrie 2012

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsului. (partea intaia)

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Colectionarii de antichitati sunt frecvent confruntati cu riscul achizitionarii unor falsuri si trebuie spus din capul locului ca nu exista metode universale de depistare a acestora. Fiecare domeniu isi are particularitatile si specialistii lui chemati sa dea verdictul de autenticitate si valoare. Specialitatea mea sunt ramele de tablouri si doar in acest domeniu restrans ma pot exprima cu autoritatea pe care mi-o dau trei decenii de activitate, la cel mai inalt nivel international, in domeniul restaurarilor si reproducerilor de rame antice precum si in cel al conceptiei si fabricarii ramelor de design.

In cele ce urmeaza ne vom folosi de un caz real pentru a ilustra provocarile si capcanele comertului cu rame antice, comert mai degraba eteric in Romania, dar deosebit de lucrativ in tari precum Statele Unite sau Anglia, bunaoara.

Intr-una din zile trecute am fost contactat prin email de cel care parea a fi un potential client interesat de pretul unuei reproduceri de rama Grigorescu in executia atelierului meu de rame, ROSCA’S SRL, din Craiova. Cateva zile mai tarziu individul revine, precizand ca este pictor si ca de fapt ar avea de vanzare o rama Grigorescu pe care mi-o ofera si-mi cerea sa-i fac o oferta in baza a trei fotografii pe care mi le atasase in corespondenta.

Aici se cuvine sa precizam niste amanunte utile intelegerii faptelor. Intr-o postare anterioara am facut o ampla paranteza privind piata americana de rame antice si preturile vehiculate acolo au aprins probabil imaginatia unora dintre cititorii mei. Trebuie subliniat insa un lucru esential: piata americana a ramelor antice se intemeiaza pe existenta unei vaste cererei de arta si antichitati de cea mai buna calitate precum si pe accesul facil la servicii profesioniste de redimensionare si restaurare a ramelor antice. Astfel rame antice sunt cumparate si, dupa redimensionarea si restaurarea lor, sunt utilizate la incadrarea unor lucrari de mare valoare rmase cumva fara ramele originale.

In Romania genul acesta de comert este total inexistent din urmatoarele motive:

1) Cu exceptia ROSCA’S, o aparitie recenta pe piata autohtona, nimeni nu
     redimensioneaza si nu restaureaza profesionist ramele antice.

2) Colectionarii romani de arta veche sunt indiferenti la rolul si valoarea ramelor, ba mai mult, mai sunt chinuiti si de prejudecati infantile si consumatoriste potrivit carora o rama trebuie sa reprezinte cel mult a zecea parte din costul tabloului. Cu astfel de mentalitati, colectiile donate statului, de pilda, apar in scripte a fi costat nimic iar a zecea parte din nimic este egala tot nimic si, prin urmare, oricat de ieftina ar fi o rama, contabiliceste vorbind, ea va costa mult mai mult decat tabloul de re/inramat.

3) Casele de licitatii ignora si ele rostul si valoarea ramelor si, prin urmare, nici ele nu se pot educa publicul, grabite fiind sa realizeze vanzari cu panas si sa-si retina comisioanele cuvenite. Spre rusinea noastra nationala, pana si cele mai mari si repectate dintre aceste institutii folosesc exclusiv rame comerciale si manopera mediocra pentru incadrarea, respectiv repararea unor cadre destinate capodoperelor nationale pe care le vand.

4) Istoric vorbind, cele mai bune rame din patrimoniul national romanesc au fost create in Occident si de acolo au fost importate in Romania. Numarul lor este foarte mic in comparatie cu cel al ramelor autohtone, incerte ca stil, maestrie si valoare.

In aceste circumstante nu-i de mirare ca piata romaneasca de rame antice este inexistenta iar speciile autohtone de rame valoreaza foarte putin, neputand fi redimensionate si reutilizate pentru alte tablouri. Acesta este peisajul neospitalier in care a cazut si oferta despre care am amintit mai sus, respectiv oferta de a cumpara o asa zisa rama Grigorescu, rama pe care, pana la urmatoarea noastra intalnire, va invit sa o inspectati atent prin intermediul celor patru imagini de mai jos.

Fig. 1, Imagine de ansamblu cu fata ramei

Fig. 2, Detaliu fata rama

Fig. 3, Imagine generala spate rama.

Fig. 4, Detaliu spate rama.

(Va continua)

luni, 27 august 2012

CONFECTIONAREA UNOR PASS PARTOUT (pasparturi) ORIGINALE

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

O paspartura este mult mai mult decat un chenar meschin, ori generos, in jurul lucrarii de inramat. Acolo unde ea exista, sau unde este necesara, paspartura devine o parte vitala a inramarii si adesea ea va face diferenta intre succesul sau insuccesul unui obiect de arta inteles ca ansamblul estetic si functional al lucrarii de arta si incadrarii acesteia.

Paspartura se alege intotdeauna cu multa discriminare si arta, nu doar in functie de culoare sau nuanta, ci si de textura ei. Intre lucrarea de arta, paspartura si rama sa exista legaturi de armonie si integrare artistica. Astfel, intr-o incadrare profesionista, detalii semnificative din lucrarea de arta se vor regasi sub o forma sau alta in paspartura si rama iar aceasta subtila inrudire prin forme, ritmuri, texturi sau culoare transforma ansamblul intr-un tot unitar, in obiectul de arta care are o identitate si existenta de sine statatoare.

Prin meritele unor producatori, de genul Crescent sau Bainbridge, sunt puse la dispozitia rameurilor profesionisti mii de modele de pasparturi (pass partout) de toate culorile, nuantele si texturile imaginabile. Dar chiar si aceasta paleta uriasa de mijloace se dovedeste asesea insuficient de expresiva si rameurul profesionist, artist si el in felul lui, este atunci nevoit sa intervina si sa inventeze solutii inedite care sa realizeze uniunea durabila si perfecta dintre lucrarea de arta si rama sa. Acesta e momentul cand intra in scena cunostintele tehnice si abilitatile practice ale rameurului profesionist chemat sa modifice sau sa creeze el insusi pasparturi unicat, in forme si designuri acordate perfect cu lucrarea de arta.

Iata de pilda cateva asemenea pasparturi. In unele cazuri pasparturile obisnuite pot fi innobilate daca la interior el se termina intr-un chenar, ca o rama miniaturizata, din lemn, baghetele respective numindu-se filet. Filetul este de fapt o ramuta minuscula al carei falt este in afara, nu inauntrul ei. Paspartura se ataseaza pe acel falt.

Paspartura texturata cu filet auriu

In acest prim caz, paspartura este din mucava iar filetul are un profil semirotund, argintat si patinat, de numai 3 mm. Textura grunjoasa a pasparturii acesteia face minuni in cazul unor lucrari mai "aspre" iar culoarea ei gri cheama o rama cu argint si negru, asa cum a fost cazul cu lucrarea lui Vasile Grigore din ilustratia de mai jos.

Fileturile pot avea si profile mai elaborate, asa cum se vede in urmatorul exemplu de paspartura caserata cu un material bej, imitand pielea, si cu un filet in trepte, finisat in foita de cupru.

In alte imprejurari lucrurile se complica si pasparturii i se aduc elemente de design sugerand caramizile sau zidurile din caramida, pentru a reflecta ceea ce se intampla in lucrarea de arta sosita la inramat.

Aici vedeti o paspartura normala care a fost gravata si vopsita pentru a complimenta perfect lucrarea de inramat.

In imaginea de mai sus "caramizile" sunt si mai evidente, ele fiind realizate prin lipirea unor fragmente de paspartura pictata in caramiziu, fragmente lipite pe o alta paspartura care va servi drept suport. Si exemplele pasparturilor speciale continua cu pasparturi stucate si pictate in maniera venetiana, respectiv cu altele placate cu piele respectiv furnire, asa cum pot ele fi ele admirate in imaginile urmatoare.

Antepenultima imagine reprezinta o paspartura mai complicata, una avand o intarsie din furnir de cires. Exemplele pot continua, dar incheiem cu o paspartura dubla, caserata in material textil, acest gen de paspartura fiind mai degraba o prezenta banala (water under the bridge) in lumea americana a inramarilor profesioniste. Va reamintesc ca datorati scolii americane de rame si inramari, scoala pe care cu mandrie o reprezint in Romania, placerea unei lecturi si instruiri de calitate in domeniul ramelor si inramarilor.
Hai sa mai aruncam o privire inspre doua pasparturi cunoscute in lumea anglosaxona ca French Mats, adica paspartuuri frantuzesti.

Acest gen de paspartura este usor de recunoscut dupa benzile si liniile ei de culori si nuante pale, apoase, asortate cu cele ale tabloului. Pasparturile frantuzesti, aparute in sec. XVIII si aflate in mare voga si astazi, in atelierele de inramari de mare staif din occident, sunt create special pentru lucrarea pe care urmeaza sa o sustina in rama. Culorile, modelul sunt create ad hoc de la un caz la altul. Tehnic vorbind acestea sunt pasparturi simple, desenate si pictate de mana cu culori de apa.

Pana la aparitia manufacturii de rame ROSCA'S, in 1991, Romania nu a avut o scoala de rame si incadrari de calitate muzeala. In Romania inramarile s-au facut mereu dupa posibilitati, din imaginatie sau din amintire, si cel mai adesea din maxima saracie si zgarcenie, ambele pe un fond de grunjoasa incultura, neintelegere si aroganta neapreciere a ramelor. Traditia asta neonoranta se continua din pacate pana in zilele noastre, piata artei romanesti fiind viciata de ignoranta, indiferenta si prejudecati pana la cele mai inalte niveluri, in niste zone in care nu te-ai mai fi asteptat sa le intalnesti. De aceea nu trebuie sa mire pe nimeni ca in Romania 1) ramele si inramarile istorice de buna calitate provin fara exceptie din Occident 2) atelierele obisnuite de rame sunt surclasate atat prin oferta cat si prin rafinamentul prestatiilor de mai toti vecinii nostri, incluzand aici si pe moldoveni (vezi de exemplu moldDeco) si 3) capitala incontestabila a ramelor romanesti se afla la Craiova. Partea nostima e ca nici macar Craiova n-are habar si nici ca-i pasa prea mult de isprava asta, romanii intotdeauna apreciindu-si valorile abia dupa ce le-au pierdut!

duminică, 29 iulie 2012

Ramele vechi si noua lor viata.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Ramele vechi nu sunt de aruncat. Unele dintre ele pot fi adevarate bijuterii istorice, avand valoare considerabila in ochii cunoscatorilor. Nici celelalte rame nu merita a fi aruncate la lada de gunoi, daca sunt inca destul de ferm incheiate pentru a sustine o oglinda sau o lucrare de arta.
O rama clasica veche (o "vechitura") arata impresionant in ambianta imaculata a bailor moderne. Departe de a fi respingator, contrastul nou-vechi, imaculat-uzat poate face loc unor emotii estetice adanci, oarecum incestuoase, asa cum o dovedeste si prima ilustratie de mai jos. Evident ca nu putem spune acelasi lucru despre oribilitatile chinezesti, din plastic poleit sau eloxat, care imita intr-o maniera vaga, stridenta si indepartata produsele originale iesite acum sute de ani din mainile mesterilor europeni, obiecte care, din nefericire, populeaza adesea recuzita magazinelor de cadouri sau amenajari interioare din Romania.

fig. 1

Au ajuns si pe meleagurile noastre sa fie apreciate interioarele in stil shabby ellegance. Cunosc destule cazuri in care romanii au cumparat din Italia si Franta mobilier de acest fel si alte cateva cazuri de cetateni care si-au decorat interioarele cu mobila noua ornata si vopsita in maniera specifica acestui stil (v. detaliu finisare in fig 2 si 3). Cunosc amanuntul acesta in chip nemijlocit deoarece unii dintre ei au apelat la mine sa le transform mobilierul in acest fel.

Fig. 2

Fig. 3

Ei bine, niste rame vechi si fara alta valoare daca sunt vopsite otova in alb ele capata o noua viata, o noua personalitate si un nou rost fiind deosebit de utile in decorarea interioarelor. Ramele "albite" au o demnitate arhitecturala aparte, ele fiind niste obiecte distinse si elegante de sine statatoare, chiar si daca nu incadreaza oglinzi sau lucrari de arta, asa precum vedeti in imaginea nr. 4 de mai jos.

Fig. 4

Niste sertare vechi, ca de altfel orice obiect din lemn avand vechime sau doar alura unor obiecte vechi poat fi utilizate in decorarea incaperilor pregatite conform stilului de care ne ocupam. Niste obiecte ca cele din imaginile urmatoare incalzesc ambianta, o umanizeaza si polarizeaza atentia oricarui vizitatori asupra lor sau a zonei in care ele se gasesc. Vezi fig. 5, 6 si 7.

Fig. 5

Fig. 6

Fig. 7

Chiar si o rama fotografica cu 4 deschideri, ca o fereastra, poate fi imaginata si folosita cu mult succes in astfel de interioare (v. fig. 8).

Fig. 8

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.

Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com

duminică, 8 iulie 2012

Viitorul atelierelor de rame si inramari la comanda

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

De ceva vreme incoace, cam cateva decenii la numar, inramarea tablourilor a ajuns sa reprezinte mai degraba un serviciu decat un proces de productie. Diviziunea muncii in acest domeniu a simplificat si redus la minimum activitatea atelierelor de rame/inramari. Astfel, daca in trecut rameurul era cel care alegea rama cea mai potrivita tabloului, o construia el insusi, pornind de la zero, si apoi asambla lucrarea de arta in acea rama, astazi el poate, la limita, functiona fara sa posede nici un utilaj, nici o farama de bagheta in atelierul sau si fara sa aiba nici cele mai vagi cunostinte si aptitudini practice, el urmand a se intrebuinta doar atat cat sa monteze lucrarea de arta intr-o rama aleasa de client si livrata, prin curier, atelierului de rame, direct din depozitele de baghete si rame prefabricate ale importatorilor/distribuitorilor. Baghetele, ramele intregi (la dimensiuni standard) si chiar ramele la comanda, inchise sau nu, sunt in mod curent livrate la zeci, sute si chiar mii de kilometri distanta.

Evident ca atelierele de rame pot retine un grad mai mare de autonomie, daca vor, si sa croiasca, respectiv sa inchida in continuare rame dintr-un inventar (inevitabil redus) de baghete prefabricate cumparate si pastrate pe stoc. Avantajele lor se contabilizeaza in timpul de livrare si economisirea banilor cheltuiti cu out sourcing-ul. Exista insa avantaje chiar mai consistente pe talerul opus al balantei. Cei care aleg sa telefoneze sau sa faxeze unor distribuitori pentru a comanda rame croite si chiar asamblate la comanda vor avea nevoie de mult mai putin spatiu de lucru, platind chirii si utilitati mai reduse, se vor lipsi de utilajele grele, periculoase si prafoase, putand porni si rula un business cu un capital mult mai mic si putand oferi in acelasi timp clientilor o varietate 1500-2000 de modele posibile de rame. Practic, doar suprafata peretilor ocupati de mostre reprezinta limita superioara a diversitatii oferite de aceste ateliere de inramare. Serviciile de curierat rapid, la preturi modice, fac posibila aceasta schema de business nu doar in SUA sau vestul Europei, dar si in Romania.

Daca acest model (sa-i zicem american) de ateliere de inramare la comanda a proliferat nestingherit in SUA si Europa occidentala, e de presupus ca si in Romania, mai devreme sau mai tarziu, lucrurile vor urma acelasi fagas. Daca acest model nu a fost inca deplin generalizat si aici asta se explica doar prin slaba oferta (concurenta intre ramari) si indeosebi prin modestia si resemnarea traditionala a consumatorilor romani (cerere anemica si nepretentioasa). Lucrurile nu vor ramane astfel pentru totdeauna caci romanii sunt expusi masiv influentei unor tari mai avansate decat este Romania.

Simplificarea activitatilor specifice atelierelor de rame a facut ca teritoriul acesta sa fie ravnit si invadat pretutindeni de foarte multi intreprinzatori, cei mai multi avand putine legaturi sau nicio legatura anterioara cu arta, designul interior sau ramele, intreprinzatori care au devenit peste noapte ramari si si-au facut ucenicia pe banii si spinarea clientelei lor naive. Asa se face ca, pana in urma cu vre-o 10 ani, in SUA se gaseau cel putin 25.000 de ateliere de rame si inramari la comanda (conform statisticilor PPFA, adica a Asociatiei Ramarilor Profesionisti din America). Pastrand proportiile, asta ar insemna echivalentul a cel putin 1666 de asemenea ateliere intr-o tara precum Romania! In anii aceia, cu ajutorul Paginilor Aurii (Yellow Book), am numarat eu insumi aproape 200 de ateliere de inramat numai in insula Manhattan din New York. Astazi mai exista aproximativ 5.000 de astfel de ateliere pe tot cuprinsul Americii, ceea ce inseamna un adevarat holocaust pentru bransa noastra, holocaust ce are doar partial si incidental de aface cu acesti ultimi 4 ani de criza economica mondiala.

Ce anume a contribuit la extinctia a 80% dintre atelierele americane de rame este un subiect prea vast pentru a putea fi expediat in doar cateva fraze. Totusi, la acest punct ma voi limita a spune doar ca progresul istoric, indiferent daca ne convine sau nu, este neiertator si ca aceste ateliere de inramari au urmat acelasi drum spre neant pe care l-au parcurs mai inaintea lor si atelierele de croitorie, pantofarii, palarierii, dogarii etc. Standardizarea si productia de masa (cu consecinta compromisurilor estetice si a pervertirii gusturilor publicului), si indeosebi pretului imbatabil al surogatelor au avut cuvantul decisiv si in aceasta chestiune. Inseamna asta ca vor disparea rameurii cu totul? Nu chiar. Unii dintre cei mai buni vor supravietui ca "maestri ai ramelor" si vor deservi o piata rarefiata si elitista, foarte exigenta si capabila sa plateasca pentru calitatea si rafinamentul unor rame si inramari cu totul si cu totul speciale. Ceilalti vor deveni amintire.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.

Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com

vineri, 4 mai 2012

ASA VA PLACE ISTORIA RAMELOR? (IV) Venetienii, parintii tehnologici ai ramelor moderne.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Despre cum sunt produse ramele in zilele noastre

Putini dintre dvs. au idee cum se produc ramele de astazi si inca si mai putini ghicesc cum erau ele facute cu secole in urma. Ramele din zilele noastre sunt niste baghete lungi din lemn sau, mai nou, din tot soiul de materiale plastice, sosite gata finisate din fabrica. Din ele ramarii de pe toate meridianele si paralelele mapamondului vor taia lungimile si latimile viitoarelor rame si le vor imbina la 90 de grade. Unele dintre sipcile acestea au ornamente in relief, mai mult sau mai putin complicate, altele raman simple si netede, cucerind mai degraba prin frumusetea subtila si sobra a finisarilor suprafetelor poleite, vopsite ori lasate "natur" decat prin alambicate zorzoane.

Ramele ornate trec printr-o masina care seamana oarecum cu masina de tocat carnea, atata doar ca, in loc de carne, pe sus se incarca masa despre care am vorbit data trecuta, iar pe gura masinii vor iesi, unele dupa altele, sipcile pe suprafata carora niste valturi speciale preseaza si imprima diverse modele decorative repetitive. De aici ramele vor ajunge candva intr-o alta masina echipata cu role uriase de foita "de aur" (bronz, alama) sau "de argint"(aluminiu). In aceste masini se depune poleiala pe suprafata ornata. Pana in urma cu putina vreme puteam spune ca mai urma o ultima faza manuala, de finisare, dar astazi sipcile ramelor sunt gata finisate in sensul ca patina viitoarei rame este "fotografiata si tiparita" direct pe foita!

Si niste consecinte...

Productia industriala a ramelor trebuia sa convinga publicul sa consimta la unele compromisuri (estetice in cazul acesta) in schimbul abundentei ramelor si a pretului lor scazut. Astfel, desi multi clienti ar sesiza rapid si s-ar revolta daca o rama nu este imbinata perfect la 90 de grade, ori daca afla vreo pata sau o mica zgarietura, undeva, pe suprafata ei, nimeni nu va mai protesta si de fapt nici nu va remarca faptul ca armonia colturilor a fost definitiv distrusa, rama avand cel mult doua colturi diagonale asemanatoare ca forma. Nici culoarea ideala nu mai este o optiune pentru consumator. Acelasi fenomen il reintalnim in industria imbracamintei, incaltamintei si chiar in cea a hranei de fiecare zi. Cumparam hainele care doar ne incap, si pe care le vom asorta intre ele, nu pe cele care ni se potrivesc pentru ca au fost "turnate" pe corpurile noastre. In consecinta, eleganta vestimentara individuala a disparut, fiind inlocuita cu stilul baggy (engl. sac). Purtam hainele descheiate, atarnand pe noi ca pe umerase, acesta fiind parte a pretul platit de consumatori pentru abundenta si ieftinatatea hainelor. Fast food-ul, legumele si carnea hormonizate sunt si ele rezultatul unor compromisuri de acelasi fel facute in numele mancarii ieftine si abundente

Venetienii, pun de-o revolutie...

Revenind la rame, nici ele nu puteau scapa tendintei acesteia. Putini stiu insa ca venetienii sunt cei care au rostogolit bulgarele la vale, starnind avalansa productiei industriale din domeniul ramelor si anticipand cu aproape trei sute de ani ceea ce v-am descris mai sus. Arte povera si stilul baggy sunt indeaprope inrudite prin necesitatea de a face ca lucrurile sa fie tot mai ieftine si mai abundente.
Ne vom folosi in cele ce urmeaza de trei imagini cu rame de oglinzi venetiene, antice, din secolul al XVIII-lea. Imaginile acestea au fost imprumutate cu stiinta d-lui Michael Gregory, de pe siteul companiei sale, Arnold Wiggins & Son din Londra (www.arnoldwiggins.com). Iata pentru inceput o oglinda cu rama venetiana rococo de pe la 1745.

Oglinda venetiana rococo din secolul al XVIII-lea.

Abundenta aceasta de ornamente (flori, frunze, panglici si masca hidoasa de la baza ramei) n-au fost sculptate, ci sunt stucatura, iar asta inseamna ca s-a facut acolo o mare economie la manopera, cu rezultatul concret al maririi productivitatii si micsorarii costurilor de fabricatie. Am putea spune ca "masa" moderna sta deja gata sa-si faca aparitia si sa-si joace rolul ei covarsitor in istoria ramelor. Ramele stucate au coexistat cu ramele avand ornamentele sculptate, pana hat-incoace, spre secolul XX, multe rame Barbizon fiind si ele niste rame cu ornamentele din stucatura (ipsos).
Dar surprizele cu adevarat mari abia urmeaza. Iata in continuare o rama venetiana cu totul remarcabila, de prin 1725.

Oglinda venetiana din secolul al XVIII-lea cu rama pictata manual.

Modernitatea acestei rame este de-a dreptul socanta, in sensul ca aici s-a operat cu mai multe idei neobisnuit de avansate pentru epoca respectiva. Sa le punctam pe rand. 1) simplitatea profilului rotunjit. 2) laturile ramei provin dintr-o sipca mult mai lunga care a fost prefinisata (pictata pe lungime) si apoi taiata si asamblata la dimensiunile dorite, exact asa cum se procedeaza si astazi, dupa aproape trei veacuri! 3) rama astfel obtinuta sacrifica proeminenta vizuala, simetria si congruenta colturilor si mijlocasilor si 4) mai mult, cel care a pictat cu nonsalanta pe rama a facut-o fara nici cea mai mica ezitare sau grija pentru ritmul (repetititia) si simetria designului floral, ceea ce inseamna un anumit curaj artistic chiar si pentru zilele noastre.
Bomboana de pe tort o reprezinta insa rama din ultima imagine (datata cu aproximatie 1740, deci contemporana cu rococo-ul din prima fotografie), unde regasim toate aspectele amintite la rama precedenta si inca ceva in plus! Ornamentul floral verde pe fond galben a fost pictat ...pe hartie, in benzi, si acestea au fost mulate si lipite pe suprafata lemnului exact asa cum se procedeaza in zilele noastre cu foita metalica avand patina printata!!! Cu alte cuvinte, "toate-s noi si vechi sunt toate"! Mai mult chiar, ceea ce in epoca trecea probabil drept surogat de rama va sfarsi, 300 de ani mai tarziu, prin a sta alaturi de mult mai pretentioasa surata rococo intr-un select templu al ramelor din Londra, iar mie-mi va fura o noapte de nesomn pentru a va destainui aceste ganduri.

Oglinda venetiana din sec. XVIII caserata cu benzi de hartie pictate.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.

Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com