Reproducerea dupa fotografie a unei rame din secolul XIX

Majoritatea cadrelor din secolul XIX erau rame stucate care aveau ormamentele turnate, debavurate si fixate pe corpul lor. Reproducerea fidela a unei rame antice stucate porneste, asa cum e si firesc, de la o rama originala de foarte buna calitate care este copiata si apoi reconstruita in cele mai mici detalii, la dimensiunile dorite. In acest scop se folosesc doar materialele, tehnicile si tehnologiile utilizate si la fabricarea originalului. Ramele originale de buna calitate nu se intalnesc insa pe toate drumurile si "capturarea" ADN-ului lor se face de obicei cu ocazia restaurarii acestora. Indiferent de imprejurarile obtinerii unei rame originale, e nevoie ca aceasta sa fie restaurata fizic inainte de a se proceda la reproducerea ei.
Sunt insa si situatii exceptionale, cand rama originala a fost pierduta sau nu este disponibila, si atunci reproducerea se va baza doar pe schite si fotografii, de ansamblu si de dataliu. Cu cat mai multe fotografii, cu atat mai bine. In  cel mai dificil dintre cazuri exista doar o singura fotografie si nici aceea de buna calitate. De un asemenea caz ne vom ocupa in continuare.
Clienta ramei a fost "amiralul" goblenului romanesc de cea mai inalta calitate. Dumneaei a diagramat si cusut la scara 1:2  copiea unei picturi de Carlo Dolci (1616-1686), tablou aflat in patrimoniul Getty Museum, Los Angeles. Panza se intituleaza "Sfantul Matei scriindu-si Evanghelia". O vedeti mai jos, in fig. 01. Ea a fost reinramata candva intr-o rama din secolul XIX si astfel a ramas cunoscuta pana in zilele noastre.

fig. 01

Ca reper ni se ofera imaginea de mai sus (depistata ca fiind unica de pe internet in care apare si rama tabloului) si ni se cere reproducerea ramei respective.  Fotografia era insuficient de mare pentru a o putea studia in detaliu dar, tehnic vorbind, jobul acesta era o provocare careia, in Romania (si nu numai aici), doar ROSCA'S  ii putea face cu succes fata.
Noi ne vom apuca de lucru dar nu inainte de a supune imaginea unei lungi inspectii si interpretari. Fiecare detaliu si umbra sunt interpretate\ pentru a descifra corect profilul, textura, relieful si conturul ramei si ornamentelor ei. Fata de inramarea originala am decis sa marim putin gabaritul ramei si sa o facem usor mai lata, rama din imagine parand a fi mai degraba insertia unei rame care nu a mai incaput in cadru decat rama in sine.
Rama noastra va fi executata din cherestea de plop de esenta superioara, celebrul euro-american I-214, uscat timp de patru ani in incinta atelierului ROSCA'S, mai intai in aer si apoi in uscatorul solar.
Iata cum arata rama noastra in forma ei cruda, de lemn brut. Dupa cum vedeti si in fotografii lemnul a fost ales cu mare grija si apoi prelucrat sa se conformeze imaginii furnizate de client (fig. 02 si fig. 03). Faceti clic pe imagini pentru a le mari.

fig. 02

fig. 03

Rama are un spandrel cu deschiderea octogonala. Spandrel-ul, construit separat, a fost atasat prin falt ramei exterioare. Inca o data va invit sa remarcati imbinarile perfecte si materialul impecabil, fara noduri sau alte defecte. Defectele lemnului au darul sa isi semnaleze existenta, mai devreme sau mai tarziu, si de aceea o rama de calitate porneste intotdeauna de la calitatea materialelor si continua cu cea a executiei. 

In continuare fetele ramei vor fi acoperite cu 4-6 straturi de gesso iar apoi suprafata va fi redefinita prin slefuire manuala. Gesso este numele italian stravechi pentru un grund pensulabil protector, care  contine praf de creta si clei de oase. In urmatoarele doua imagini vedem rama deja acoperita cu gesso (fig. 04 si fig. 05).

fig. 04

                                          fig. 05

Pe suprafata din gesso rectificata ramele stucate primesc ornamentele din masa sau ipsos de modelaj, dupa caz. Ambele metode au fost larg folosite in secolul XIX. Rama Grigorescu cu colan si panou nisipos avea ornamente din ipsos in timp ce rama de care ne ocupam aici are ornamente din masa (eng. compo). Masa (compo), prima rasina termoplastica inventata de om cu niste sute de ani in urma, este un material ideal in ce priveste ramele dar a ajuns sa fie intensiv utilizata abia in secolul al XIX-lea. Aceasta masa, a carei reteta variaza de la o manufactura la alta si este transmisa "din tata in fiu", contine in proportii diferite praf de creta, clei de oase, ulei vegetal si calofoniu. Am intalnit si retete in care se strecura o mica doza de glicerina si chiar galbenus de ou, drept liant, in timp ca in altele se folosea pentru filler gipsul calcinat, bentonita ori chiar hartie macerata si atunci ornamentele rezultate erau din categoria "papier mache". Asa cum banuiti, masa de turnare este o "coca" foarte docila atunci cand este proaspata si calda si care, dupa racire, ramane flexibila o bucata de vreme, are memorie (adica pastreaza conturul formei in care a fost presata) si se intareste prin uscare, devenind casanta. Aceste proprietari o faceau ideala pentru turnat ornamente si alte obiecte de decor. Masa se poate picta sau auri, dupa caz. Durata de viata a ornamentelor din masa se masoara in sute de ani dar ea este scurtata drastic intr-un mediu in care temperaturile si umiditatea sunt lasate sa fluctueze natural. 

In lipsa ramei originale dupa care am fi putut lua amprenta ornamentelor, acestea au trebuit recreate. Pentru a (re)crea un ornament folosim calculatorul la indreptarea, redimensionarea si treansformarea in desene a imaginilor fotografice. Ornamentul in sine va fi sculptat sau modelat, dupa nevoi. Ornamentul modelat se copiaza si se corecteaza succesiv in ipsos, masa si ceara de modelaj. Modelarea ornamentelor apeleaza la dexteritati, tehnici si tehnologii asemanatoare celor la care recurge si bijutierul. In fig. 06 vedeti un instantaneu sugestiv din timpul modelarii initiale in plastilina a ornamentului principal.  In figura 07 vedeti niste mulaje din guma siliconica luate dupa ornamentele din plastelina. 

fig. 06

fig. 07

Ornamentele din masa sunt ilustrate in imaginea din fig. 08. Ele sunt flexibile si retin formele matritei din care au provenit. Pentru a nu se usca si deveni rigide ele se pastreaza in pungi de nylon. 

fig. 08

Dupa montarea ornamentelor din masa pe rama alba cu suprafetele ei rectificate deja manual, prin slefuire, incepe sa se vada luminita de la capatul tunelului (figurile 09 si 10)

fig. 09

                                          fig. 10
Dupa uscarea si retusarea ornamentelor rama este gata de aurire. Ramele din trecut aveau usoare imperfectiuni care tradau manualitatea lor. A sti care imperfectiuni trebuie acceptate si care trebuie corectate este o chestiune de experienta si rafinament, deoarece nu vrem ca reproducerea unei rame antice sa aiba aerul de perfectiune industriala sau, dimpotriva, cel de neglijenta si lipsa de dexteritate manuala. Datorita felului concret in care sunt produse precum si al flexibilitatii lor initiale, ornamentele din masa contin usoare imperfectiuni de turnare si mai ales de montare.  Dar nici ramele antice nu sunt perfecte la acest capitol.
In urmatoarele doua imagini se exemplifica acoperirea ramei cu bolus galben, rosu si negru, pasii premergatori auririi. In imaginea din fig. 12 vedeti cum se prezinta rama gata de aurit. 

fig. 11

fig. 12

Urmeaza poleirea ramei. Ea ar fi trebuit sa se faca cu foita de 22-23K dar, din motive care tineau de insuficienta bugetului, proprietara ramei a ales varianta finisarii cu foita de Schlagmetal. Spre deosebire de aur, care niciodata nu oxideaza si este produs intr-o gama larga de puritati, culori si nuante, Schlagmetalul se vinde in doar trei nuante de auriu si daca nu este bine protejat va oxida si se va inchide la culoare. Si nu neaparat in mod uniform! Diferenta dintre ramele finisate in aur si cele finisate in Schlagmetal este vizibila cu ochiul liber, mai ales prin comparatie directa. Culoarea, grosimea si transparenta foitei, marcile de aurire, jocul dintre suprafetele mate si cele lustruite sunt locurile unde trebuie cautate diferentele.

Indiferent daca folosim insa foita de aur pur sau imitatie de aur, rezultatul imediat al auririi este de o stralucire intensa, falsa si stridenta din cale afara; ea nu poate fi tolerata ca atare, ci trebuie "stinsa". Gusturile noastre estetice au evoluat in timp si astazi ne repugna suprafetele si decortatiunile kitschoase, strident metalizate si stralucitoare, si admiram in schimb aspectul calm, stins si invechit al obiectelor aurite. In fig. 13 remarcam aspectul nemultumitor al ramei imediat dupa aurire. 

fig. 13

In imaginile urmatoare, vezi fig. 14, 15 si 16, rama a fost tonata in intregime si usor patinata. Acum atat ansamblul cat si detaliile ramei se "citesc" mult mai bine iar culoarea foitei e mai apropiata de culoarea naturala a aurului vechi. In figura 15 vedem si o mica portiune din ghergheful octogonal construit special pentru goblenul care urmeaza sa fie gazduit in rama noastra. 

fig. 14

fig. 15

fig. 16

Povestea acestei rame nu ar fi fost completa daca nu am dezvalui, cu ajutorul unor fotografii primite ulterior de la proprietarul ramei, cum a fost transportat si livrat la destinatar produsul nostru. Aceste ultime imagini depun marturie asupra felului profesionist in care sunt abordate absolut toate etapele si aspectele producerii si livrarii ramelor noastre norocosilor lor beneficiari. 

fig. 17

Rama este impachetata si transportata intr-o lada de lemn.

fig. 18

Dupa inlaturarea capacului lazii asta e ceea ce vede clientul.

fig. 19

 Dupa inlaturarea invelisului protector

fig. 20

O prima intalnire rapida intre goblen si rama lui. 

Inchisul propriuzis al ramei este treaba de indemanare sau ceva ce poate fi lasat pe seama celor de la atelierul de rame din localitate. Aici mai trebuie spus doar ca cea mai favorabila vitrare se obtine folosind geamul anti-reflex, sau Muzeu, si ca arta pe hartie, ca si goblenul, nu trebuie sa atinga niciodata geamul. In acest scop sunt folosite passe-partout-rile sau separatoarele din fasii de carton de passe partout ascunse in faltul ramei, intre geam si goblen. Asta nu este un moft, ci o necesitate stiintifica care tine de conservare si care combate ravagiile mucegaiului care se poate forma in  prezenta condensului la interiorul geamului. Despre acest periculos fenomen puteti afla mai multe facand clik AICI.  

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL este unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania. Ea are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor istorice   www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

CONFECTIONAREA UNOR PASS PARTOUT (pasparturi) ORIGINALE

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                      
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                           
*                                                                                                                                             
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 




O paspartura este mult mai mult decat un chenar meschin, ori generos, in jurul lucrarii de inramat. Acolo unde ea exista, sau unde este necesara, paspartura devine o parte vitala a inramarii si adesea ea va face diferenta intre succesul sau insuccesul unui obiect de arta inteles ca ansamblul estetic si functional al lucrarii de arta si incadrarii acesteia.

Paspartura se alege intotdeauna cu multa discriminare si arta, nu doar in functie de culoare sau nuanta, ci si de textura ei. Intre lucrarea de arta, paspartura si rama sa exista legaturi de armonie si integrare artistica. Astfel, intr-o incadrare profesionista, detalii semnificative din lucrarea de arta se vor regasi sub o forma sau alta in paspartura si rama iar aceasta subtila inrudire prin forme, ritmuri, texturi sau culoare transforma ansamblul intr-un tot unitar, in obiectul de arta care are o identitate si existenta de sine statatoare.

Prin meritele unor producatori, de genul Crescent sau Bainbridge, sunt puse la dispozitia rameurilor profesionisti mii de modele de pasparturi (pass partout) de toate culorile, nuantele si texturile imaginabile. Dar chiar si aceasta paleta uriasa de mijloace se dovedeste asesea insuficient de expresiva si rameurul profesionist, artist si el in felul lui, este atunci nevoit sa intervina si sa inventeze solutii inedite care sa realizeze uniunea durabila si perfecta dintre lucrarea de arta si rama sa. Acesta e momentul cand intra in scena cunostintele tehnice si abilitatile practice ale rameurului profesionist chemat sa modifice sau sa creeze el insusi pasparturi unicat, in forme si designuri acordate perfect cu lucrarea de arta.

Iata de pilda cateva asemenea pasparturi. In unele cazuri pasparturile obisnuite pot fi innobilate daca la interior el se termina intr-un chenar, ca o rama miniaturizata, din lemn, baghetele respective numindu-se filet. Filetul este de fapt o ramuta minuscula al carei falt este in afara, nu inauntrul ei. Paspartura se ataseaza pe acel falt.

1. Paspartura texturata cu filet auriu

In acest prim caz, paspartura este din mucava iar filetul are un profil semirotund, argintat si patinat, de numai 3 mm. Textura grunjoasa a pasparturii acesteia face minuni in cazul unor lucrari mai "aspre" iar culoarea ei gri cheama o rama cu argint si negru, asa cum a fost cazul cu lucrarea lui Vasile Grigore din ilustratia de mai jos.

 Fileturile pot avea si profile mai elaborate, asa cum se vede in urmatorul exemplu de paspartura caserata cu un material bej, imitand pielea, si cu un filet in trepte, finisat in foita de cupru. 

In alte imprejurari lucrurile se complica si pasparturii i se aduc elemente de design sugerand caramizile sau zidurile din caramida, pentru a reflecta ceea ce se intampla in lucrarea de arta sosita la inramat.

Aici vedeti o paspartura normala care a fost gravata si vopsita pentru a complimenta perfect lucrarea de inramat.

In imaginea de mai sus "caramizile" sunt si mai evidente, ele fiind realizate prin lipirea unor fragmente de paspartura pictata in caramiziu, fragmente lipite pe o alta paspartura care va servi drept suport. Si exemplele pasparturilor speciale continua cu pasparturi stucate si pictate in maniera venetiana, respectiv cu altele placate cu piele respectiv furnire, asa cum pot ele fi ele admirate in imaginile urmatoare.

Antepenultima imagine reprezinta o paspartura mai complicata, una avand o intarsie din furnir de cires. Exemplele pot continua, dar incheiem cu o paspartura dubla, caserata in material textil, acest gen de paspartura fiind mai degraba o prezenta banala (water under the bridge) in lumea americana a inramarilor profesioniste. Va reamintesc ca datorati scolii americane de rame si inramari, scoala pe care cu mandrie o reprezint in Romania, placerea unei lecturi si instruiri de calitate in domeniul ramelor si inramarilor.
Hai sa mai aruncam o privire inspre doua pasparturi cunoscute in lumea anglosaxona ca French Mats, adica paspartuuri frantuzesti.

Acest gen de paspartura este usor de recunoscut dupa benzile si liniile ei de culori si nuante pale, apoase, asortate cu cele ale tabloului. Pasparturile frantuzesti, aparute in sec. XVIII si aflate in mare voga si astazi, in atelierele de inramari de mare staif din occident, sunt create special pentru lucrarea pe care urmeaza sa o sustina in rama. Culorile, modelul sunt create ad hoc de la un caz la altul. Tehnic vorbind acestea sunt pasparturi simple, desenate si pictate de mana cu culori de apa.


Pana la aparitia manufacturii de rame ROSCA'S, in 1991, Romania nu a avut o scoala de rame si incadrari de calitate muzeala. In Romania inramarile s-au facut mereu dupa posibilitati, din imaginatie sau din amintire, si cel mai adesea din maxima saracie si zgarcenie, ambele pe un fond de grunjoasa incultura, neintelegere si aroganta neapreciere a ramelor. Traditia asta neonoranta se continua din  pacate pana in zilele noastre, piata artei romanesti fiind viciata de ignoranta, indiferenta si prejudecati pana la cele mai inalte niveluri, in niste zone in care nu te-ai mai fi asteptat sa le intalnesti. De aceea nu trebuie sa mire pe nimeni ca in Romania 1) ramele si inramarile istorice de buna calitate  provin fara exceptie din Occident 2) atelierele obisnuite de rame sunt surclasate atat prin oferta cat si prin rafinamentul prestatiilor de mai toti vecinii nostri, incluzand aici si pe moldoveni (vezi de exemplu moldDeco) si 3) capitala incontestabila a ramelor romanesti se afla la Craiova. Partea nostima e ca nici macar Craiova n-are habar si nici ca-i pasa prea mult de isprava asta, romanii intotdeauna apreciindu-si valorile abia dupa ce le-au pierdut!

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------