Se afișează postările cu eticheta Luchian. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Luchian. Afișați toate postările

luni, 5 martie 2012

Restaurarea unor rame Aman (partea a XII-a si ultima). Aurire si "blending in".




*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                      
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                           
*                                                                                                                                             
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 




In sfarsit, putem vorbi si despre aurirea portiunilor restaurate sau, in cazurile exceptionale, asa cum a fost si cazul celor 6 rame Aman de care ne-am ocupat pe parcursul acestor douasprezece articole, a intregii rame. Bifand cu succes toate etapele precedente tinand de tehnica restaurarii putem purcede acum la reaurirea lor. Aurirea comporta urmatorii pasi.

   1) Portiunile urmand a fi reaurite se vor curata mai intai de praf precum si de posibile urme de grasime. Retineti doua aspecte importante: a) chiar si mainile cele mai curate lasa urme consistente de grasime pe suprafetele cu care intra in contact si b) foita de aur nu va adera la suprafetele contaminate cu praf sau urme de grasime. Tocmai de aceea e nevoie sa deprafuim si sa degresam bine zonele ce urmeaza a fi aurite iar in continuare sa ne ferim a le murdari pe parcursul manipularilor care vor urma.  De aceea purtarea manusilor albe de bumbac ori apucarea si manipularea ramei prin intermediul unui prosop uscat si curat sunt metode de preventie obligatorii. In lipsa acestor doua articole putem apuca si manui ramele si prin intermediul unor hartii curate, absorbante, asa cum ar fi, de exemplu, prosoapele din hartie sau hartia igienica. Curatirea zonei de aurit trebuie sa exceada cu 2-3 cm marginile portiunii restaurate, zona aurita de granita respectiva dovedindu-se mai tarziu de nepretuit in fazele de matching si blending (de mimare a suprafetelor originale inconjuratoare).
Revin cu sublinierea ca suprafetele originale si patina lor trebuie prezervate si reproduse ca aspect in zonele modificate prin interventia restauratorului. Exista insa situatii cand se impune o reaurire completa. Astfel, daca suprafata originala a fost degradata sau distrusa masiv prin interventii trecute neafericite (a fost si cazul celor 6 rame Aman pe care le-am restaurat), ori daca densitatea reparatiilor este atat de mare incat practic afecteaza toata suprafata originala, atunci reaurirea completa ramane singura solutie.




   2) Cu ajutorul atlasului producatorilor de foita de aur (vezi Foto 42) si a maruntelor portiuni de rama curatite de patina originala se vor putea identifica puritatea (caratele),  culoarea (aliajul) si producatorul aurului necesar.  Revin cu sublinierea ca un aur de 18K nu poate fi niciodata facut sa arate ca cel de 22K dupa cum nici vopseaua de bronz nu va putea niciodata simula suprafata aurita. Pentru o buna mimare a suprafetelor originale pornim cu necesitate de la utilizarea aurului celui mai apropiat ca aspect de culoarea si puritatea aurului original.

Foto 42. Atlasul producatorilor de foita de aur

Insist asupra a doua aspecte deosebit de importante:

            2a)  deoarece restaurarea ramelor este o munca migaloasa si indelungata, ar fi pacat sa va innecati tocmai la sfarsit, din lipsa de rabdare si rigurozitate. Costul remedierii aventurii de a fi folosit un alt aur decat cel optim va intrece cu mult pretul platit pentru identificarea corecta si procurarea aurului celui mai potrivit fiecarei lucrari in parte. In cazul nostru a fost nevoie sa achizitionam un aur italian, Manetti, de 23,75K.
            2b) foita de aur autentic este de vre-o 44 de ori mai scumpa pe unitate de suprafata decat Schlagmetal-ul, asa numita "foita de aur de la Fondul Plastic", care este o imitatie de aur. Acest aliaj se prezinta in trei nuante dintre care doar varianta 2,5 se apropie mai mult de culoarea reala a aurului. Spre deosebire de Schlagmetal, care se vinde in foite de 14 x 14 cm, foita de aur autentica e mult mai subtire si are doar 8 - 8,5 cm latime. Scumpa sau nu, foita e platita in ultima instanta din buzunarul clientului, nu al restauratorului, si e bine sa va asigurati ca ati cumparat indeajuns pentru a va ajunge pentru toata lucrarea si ca va vor mai si prisosi cateva carticele deoarece, oricat de multa experienta de auritor veti fi avand, veti fi surprinsi cat de mult aur se va consuma, mai ales atunci cand ratati blending-ul si trebuie sa retrasati pasii gresiti, incepand cu aurirea. Cinstit vorbind, matching-ul implica multa dibuiala si dibuitul inseamna a avansa prin tatonare si experimentare, prin "educated guessing". Ori legea lui Murphy ne zice ca daca ceva nedorit se poate intampla, atunci acel ceva se va produce cu siguranta si ca matching-ul nu va va reusi din prima incercare. Va trebui deci sa curatati si sa repregatiti suprafata in chip repetat pana nimeriti patina dorita. Or, este absolut firesc ca in decursul repetatelor retusari suprafata de aur sa fie erodata pana la punctul in care la un momentdat se va impune o noua reaurire. Iar asta-i exact momentul cand imi veti multumi ca v-am atentionat insistent asupra acestui pericol, salvandu-va atat obrazul cat si punga.
   
   3) Se pensuleaza 5-6 straturi uniforme de bolus colorat, lasandu-se sa se usuce fiecare strat inainte de a fi acoperit de urmatorul. Culoarea bolusului de sub aur este foarte importanta deoarece ea va "scapa" prin transparenta foitei de aur si va contribui decisiv la modul in care se va citi rama in final. Restauratorul, la fel ca un pictor bun, lucreaza prin transparente si trebuie sa recunoasca din timp ce culoare de bolus, ce calitate si aliaj de aur  si ce patina, in ce dozare anume, ar putea produce efectul urmarit.
Foto 43. Bolus ocru si caramiziu se pensuleaza pe rama 

Pentru a ne conforma celui care a construit ramele tablourilor lui Aman, am folosit si noi bolus ocru pe toata suprafata urmat de bolus caramiziu doar pe varfurile ornamentelor si in zonele care urmau a fi lustruite (Foto 43). Ocrul a fost ales de catre artizanii de acum o suta cincizeci de ani pentru simplul motiv ca escamoteaza rupturile si pauzele de aurire, in special in zonele adanci ale ornamentului, nemaifiind necesara peticirea tuturor imperfectiunilor marunte de aurire. 

Bolusul este o suspensie de argila, deosebit de fina, intr-o solutie apoasa de clei animal de cea mai buna calitate posibila. In functie de continutul chimic si zonele din care provine,  bolusul variaza considerabil in culoare. Pe parcursul secolelor de exploatare, multe dintre zacamintele traditionale de argila pentru aurit s-au epuizat si asta face munca restauratorului inca si mai dificila, caci va trebui sa se descurce cu bolusuri de culori nepotrivite si sa treaca prin mari suferinte si emotii in procesul general de matching. Sa va ofer un exemplu. Ramele antice italiene au un bolus portocaliu sub foita de aur. Ramele franceze au un bolus de un rosu stins si cald. In comert nu se mai gasesc decat bolusuri gaben ocru, rosu vinetiu, negru spalacit, alb murdar, albastru-gri decolorat, respectiv verde venetian palid. Poftim de match bolusul nou cu cel vechi! Si retineti ca bolusurile nu reactioneaza precum vopselele si, prin amestecare vireaza urgent in maroniu-gri. Bolusul nepotrivit va fi perceput prin transparenta aurului ca o pata de culoare, tradand rapid locul in care rama a fost reparata. In portiunile aurite cu mixtion, suprafata de sub aur poate fi colorata si cu altceva decat cu bolus, cu conditia sa nu-i fie afectata textura, dar in aurirea apoasa, acolo une va trebui sa sclivisim aurul (lustruim cu agatul), doar bolusul poate fi folosit. Colorarea bolusului, fara a-i modifica proprietatile pentru care il preferam in aurire, este si ea hazardata, colorantii avand in plus neajunsul notoriu de a fi instabili (fugitivi). Prin urmare, salvarea vine doar de la cultura generala, artistica si tehnica, de la imaginatia si inspiratia restauratorului, asta daca si Dumnezeu se intampla sa fie in ziua respectiva bun roman!

   4) Aurirea propriuzisa. Foita de aur este costisitoare, aproape imaterial de subtire si nu poate fi manipulata cu ajutorul sfaturilor primite de la distanta, asa cum vedem in filme ca pasagerii avioanelor ramase fara piloti pot fi invatati sa aterizeze. Cei interesati de restaurari si/sau auriri sunt sfatuiti sa apeleze la specialisti si sa se dedice cu seriozitate muncii acesteia, daca vor sa aiba rezultate, pentru ca, sincer vorbind, exista sanse infime ca un muzeu sau colectionar sa incredinteze vreodata unor diletanti rame antice valoroase spre restaurare, oricat de naivi sau zgarciti ar fi cei care platesc pentru restaurarea lor.

Foto 44. Din timpul auririi si lustruirii ramelor Aman

Revenind la importanta detaliilor transmise din vechime, in a sa "Il libro dell'Arte" Cenninno Cennini recomanda ca operatia de aurire si lustruire sa fie executata intr-o zi ploioasa pentru a obtine cele mai bune rezultate. Am privit de multe ori celebra ilustratie in care se vad cum auritorii din vechime lucrau in pivnite boltite, stand cu picioarele pur si simplu in apa. Ca manufactura de rame am executat mii si mii de rame si am avut prilejul sa respect si sa incalc multe dintre amanuntele aparent stupide transmise din vechime. 

Va pot spune, din experienta proprie, ca cea mai buna aurire se obtine intr-adevar intr-un mediu lipsit total de praf si cu o atmosfera umeda, care pastreaza gesso-ul si bolusul untos pentru multa vreme. Invers, esuarea auririi are de aface cu puritatea materialelor si acuratetea retetelor, pe de-o parte, si apoi cu existenta prafului si uscaciunii din atmosfera unde se aureste si se lustruieste. Gesso-ul uscat nu se mai compacteaza sub atingerea agatei la fel de bine ca cel inca usor reavan, iar existenta celui mai marunt fir de praf sub foita de aur sau pe foita de aur va face ca lustruirea aurului sa devina un cosmar cu multe zgarieturi. Si iata cum ajungem sa intelegem ca de fapt incaperea inundata in care "innotau" auritorii lui Cennino Cenninii functiona de fapt ca un primitiv purificator si umidificator din acele vremuri!

Nu doar praful, ci si grasimea de pe degetele si palmele auritorului poate ruina (pata iremediabil) suprafetele aurite. Degetul lasa urme de nesters pe suprafata de aur neprotejata si de aceea veti remarca oamenii mei purtand manusi curate de bumbac in fazele lustruire si finisare ilustrate in acest episod (vezi Foto 44 si 45).

Foto 45

   5) Blendig-ul este una din operatiile inevitabile in procesul final de patinare si matching. Prin blending in general intelegem orice operatie care are ca rezultat difuzarea, dilutia unei culori in alta culoare, a unei suprafete noi intr-una veche, cu rezultatul ca dispar contururile ferme ale "petecului" nou aplicat. Suprafata curata de aur vechi (de la punctul 1), lata de 2-3 cm in jurul zonei reparate, serveste blending-ului. Daca este nevoie de o suprafata mai mare sau mai mica, asta este la alegerea finisorului, dar in general 2-3 cm latime ar trebui sa fie suficient loc pentru blending in. Marginile petecului de aur nou se erodeaza si se subtiaza pana la transparenta cu vata metalica extra fina, avand grija sa nu se erodeze si aurul original de dedesubt. Tot la blending se va recurge si pentru fiecare dintre straturile succesive de patina asternute pe zona restaurata.

   6) Aurul nu oxideaza, nu se erodeaza prin actiunea agentilor atmosferici. Foita de aur insa este atat de subtire incat practic devine permeabila si poate fi stearsa daca liantul care o fixeaza pe suprafata ramei este afectat. Astfel, in cazul foitei fixate cu mixtion, orice solvent capabil a dizolva mixtionul va patrunde rapid prin porii foitei de aur si va "inmuia" legatura acesteia cu suprafata. Incercarea de a sterge solventul scapat accidental pe rama va rezulta si in stergerea aurului (asta a fost si mecanismul care a condus la reaurirea completa a ramelor Aman dupa indepartatrea stratului de vopsea de bronz).

Ramele de calitate muzeala sunt alcatuiri minunate cu suprafetele foarte fragile, neputand fi curatate decat prin deprafuire si evitand contactul cu orice tip de lichid. Pentru o mai indelungata si mai buna protectie a ramelor aurite e bine sa le protejam cu un film foarte subtire de shellac urmate de un strat la fel de subtire de ceara transparenta microcristaina cu aspect mat. Chiar daca suprafetele originale ale ramei n-au fost deloc protejate (foarte putin probabil), protejarea zonei nou aurite ingaduie aplicarea si stergerea repetata a diversilor factori de patinare. Atentie insa, ca exista o granita foarte ingusta intre frumos si urat, intre stil si kitsch.  Prin lacuire aurul isi pierde rapid din frumusete, culoare si luminozitate ajungand sa arate exact ca si vopseaua de bronz. Aveti nevoie, asadar, doar de o boare de lac de protectie, nicidecum de o lacuire. Si nu aplicati "boarea" prin sprayere pentru ca veti depune doar graunti de lac pe suprafata aurita a ramei, nicidecum un film compact si foarte subtire. Ideea e sa folositi shellac foarte diluat, amestecat cu cateva picaturi de inhibitor, si apoi sa feriti rama (zona de rama) de praful care s-ar putea depune pe ea pana la uscarea deplina a filmului protector.

Foto 46. Detalii ale unora dintre ramele restaurate.

In final, consider ca cele douasprezece foiletoane dedicate restaurarilor de rame antice au fost urmarite doar de cunoscatori provenind din randurile firave ale restauratorilor, auritorilor, negustorilor si colectionarilor de arta din Romania.  De aceea am si folosit un limbaj tehnic. Daca prin audienta am reusit sa atrag si sa contaminez si cativa amatori pasionati de unul sau altul ori, de ce nu, de toate aspectele descrise aici, ...cu atat mai bine tarii si lor cu-atat mai bine!

Si cu asta am incheiat discutiile despre restaurarea ramelor antice. Va multumesc pentru atentie si aprecieri.



---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------



Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.
Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com

                                             

duminică, 26 februarie 2012

Restaurarea unor rame Aman (partea a X-a). Despre patina si alti doi termeni noi.



*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                       
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                            
*                                                                                                                                              
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 


D. 1.  Ce este patina si cum se imita ea.
Patina nu este murdarie, desi poate fi partial curatata. Patina nu este nici vopsea, desi are culoare. Patina nu este doar glazura fina de grasimi intarite prin adausuri de particule de praf si fum. Atunci ce este patina? Patina este un rezultat. Combinatia fascinanta, absolut intamplatoare, a tuturor efectelor factorilor fizico-chimici actionand in complicitate cu hazardul asupra ramei rezulta in ceea ce numim generic patina. Sa inventariem cateva dintre elementele ei.


Umiditatea atmosferica, fisurile si craquelura ramelor
Contractiile sezoniere ale lemnului conduc la fisurarea suprafetei de gesso. Fisurile sunt profunde, oarecum drepte si perpendiculare pe laturi, ajungand pana la lemn. Aceste fisuri au marginile rasfrante spre exterior, aspect ce se simte si la pipait. In timp liantul (cleiul animal) din gesso si bolus se deterioreaza. Degradarea cleiului de oase rezulta in ceea ce numim craquelura, adica niste fisuri marunte care se ramifica in toate directiilesi si sunt oarecum superficiale. Imi place sa compar fisurile cu fluviile iar craquelura cu afluentii lor. Cu cat o rama e mai veche, cu atat reteaua de fisuri si craquelura ei sunt mai abundente. Totusi, trebuie mentionat ca si insuficienta grosime a stratului de gesso poate fi facuta responsabila de aparitia si dezvoltarea prematura a fisurilor si craquelurii. 
Urmele lasate de insecte
Aici mentionam canalele sapate de cari in lemn, canale care din loc in loc strapung suprafata, apoi muscaturile insectelor care considera cleiul de oase din gesso o delicatesa (cunosc si numeroase cazuri de caini care au aceleasi rafinate gusturi si, daca apuca, ling ramele pana la lemn), precum si urmele activitatii digestive ale mustelor in special. 
Urmele si semnele dobandite accidental
Doar cine nu s-a apropiat de rame, asa cum am facut-o eu, se mai mira de imensitatea listei de accidente prin care trec ramele pe parcursul vietii lor. Astfel, ramele trec prin incendii si inundatii, cutremure si razboaie, ciocniri cu prilejul mutarii tablourilor dintr-o incapere in alta sau dintr-o casa in alta, greseli de manuire si curatare, accidente pe timpul transportului la mari distante, stricaciuni provocate de copii etc. Toate aceste agresiuni lasa urme specifice pe corpul ramelor. 
Depozite sedimentare
Frigul, caldura, lumina si particulele purtate prin aer (in principal cele de grasime, fum si praf) adauga un film transparent de sedimente pe suprafata ramelor, strat care supravietuieste si se ingroasa indeosebi in adanciturile ornamentelor si in cavitatile profilului. 


Matching si Blending

Potrivirea finala intocmai a suprafetei restaurate cu zona originala inconjuratoare se numeste matching. Din lipsa unui termen mai bun in limba romana il voi folosi in continuare pe cel din limba engleza. Un "perfect matching" este practic imposibil de realizat. Ceea ce pare a fi un “perfect matching” intr-o anumita situatie, daca e privit sub alta lumina ori din alt unghi ne va apare mai putin perfect. Partea buna a lucrurilor e ca nici nu-i nevoie de un perfect matching pentru ca ochiul celor mai multi dintre oameni nu sesizeaza diferente subtile de culoare, textura, refexii, luminozitate si alte ingrediente din aceeasi bucatarie. Matching-ul de mare clasa este o intrecere solitara intre restaurator si el insusi.
Oricat de bun ar fi matching-ul, el nu poate fi aplicat precum o clona in Photoshop. Conturul ferm al “petecului” este locul care intotdeauna va trada o usoara discontinuitate vizuala si de aceea aici trebuie intervenit pentru a estompa aceste diferente.  Lucrul acesta se obtine prin difuzie si extinderea actiunii dincolo de limitele precise ale reparatiei in sine. In felul acesta vechiul si noul se intrepatrund prin transparente inselatoare si nici cel mai exigent si indelung exersat ochi nu va mai putea detecta manopera. Procesul de estompare prin difuzie si dizolvare vizuala a suprafetelor si finisarilor noi in cele invecinate se numeste, in engleza, blending si ma voi folosi si in continuare de acest termen. 


Reproducerea patinei


Patina nu se picteaza, ci se "intampla" asa cum se petrec lucrurile si in realitate. Daca o rama are proeminentele uzate in urma deselor atingeri si frecari din timpul curatirii ei, ei bine, acel efect trebuie obtinut tot prin frecare, dar una repetata rapid de data asta. Cu ce frecati rama pentru o a obtine un anumit gen de abraziune e deja  alegerea dvs. Important e ca rezultatul sa fie similar si credibil. Pentru reproducerea patinei se pot folosi cam orice mijloace aflate la indemana. As putea sa fac din chestia asta un moment de magie, si poate ca ar merita cu adevarat o demonstratie, dara adevarul este ca pe langa toate tacamurile din bucatarie, folosite pentru a lovi si marca suprafetele ramelor, am folosit pana si culori alimentare, cafea nes sau cenusa din scrumiera. Cand vine vorba de patinare orice mijloc care lasa urmele dorite este bun, cu conditia sa aveti tot timpul controlul reactiei respective ca sa o puteti opri ori face corecturile de rigoare daca e cazul. Evident ca aceste imaginative resurse se adauga de-acum banalelor vopsele, pigmenti , ceruri si pulberi cu care ne impresioneaza anumiti restauratori. Cel mai dificil insa va fi sa imitati hazardul atunci cand veti simula fisurile si craquelura ramelor ori petele acciedentale, excrementele de muste, de pilda. Aratati-mi un om care poate desena pe o fila fisuri si craqueluri, la intamplare, fara sa inceapa la un momentdat (de obicei foarte repede) sa se repete si sa execute un fel de "ornament repetitiv", iar eu va garantez ca aveti in fata dvs un om cu totul special, un tip extrem de inteligent care stie sa-si suprime inclinatia absolut omeneasca spre ordine, ritmicitate, simetrie si frumos. Asa cum doar un actor foarte inteligent poate juca pe tampitul, doar un om inca si mai inteligent si talentat poate imita hazardul. 


(va urma)


---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------



Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.
Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com

sâmbătă, 25 februarie 2012

Restaurarea unor rame Aman (partea a IX-a). Aurirea si patinarea.




*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                      
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                           
*                                                                                                                                             
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 


 D. Aurirea si patinarea ramelor, etapa cand plumbii esecului suiera pe la urechea restauratorului. 



Va reamintesc ca pana la acest punct am vorbit despre unele tehnici de reparare a lemnului, de refacere a suprafetelor si ornamentelor ramelor si am adus ramele tablourilor lui Aman in faza de reaurire si finisare. In cele ce urmeaza vom vorbi despre reaurirea si repatinarea zonelor/ramelor aflate in curs de restaurare.

Aceasta ultima faza este si cea mai delicata dintre toate fazele, ea desfasurandu-se pe fagasul ingust si sinuos care desparte succesul de esec si face in final limpede pentru toata lumea diferenta dintre un schuster si un restaurator adevarat. Astfel, daca in final poti recunoaste zona restaurata, se cheama ca rama a fost restaurata de un pantofar. Dimpotriva, daca nu-ti dai seama unde a fost restaurata nici cand ti se arata acel loc, inseamna ca ea a fost pe mainile unui restaurator adevarat. Ramele nu sunt fosile sau oale si ulcele, ca sa le completam partile lipsa, in ghips, si sa le expunem ca atare. O restaurare de genul acesta ne-ar restitui doar relieful ramei, nu si functiile ei. Or, nu trebuie niciodata pierdut din vedere ca rama si tabloul sunt obiecte estetice care se completeaza reciproc, in plus rama asigurand si protectia fizica a tabloului. O rama restaurata precum ceramica preistorica ar deveni inestetica si ar atrage in mod inevitabil si persistent atentia publicului spre zonele discrepante, in dauna tabloului, ori asa ceva este inadmisibil si, decat o astfel de reparatie, mai bine lasam ramele in starea lor de batranete genuina pentru ca au mai multa demnitate si isi joaca deja perfect rolul secundar in raport cu tabloul pe care-l incadreaza. Daca insa supunem restaurarii o rama atunci e la fel ca si in cazul tablourilor, adica trebuie sa-i redam toata splendoarea stirbita de vreme, nu doar sa-i plombam cariile si sa-i refacem inventarul. Atentie insa! Asta nu inseamna sa o reinnoim. Dimpotriva, o rama restaurata trebuie sa-si arate varsta, dar sa para in chip credibil ca ar fi fost bine conservata tot acest timp. Prea bine conservata, si rama devine neverosimila, falsa, in timp ce o rama prea prost conservata pentru varsta ei ridica si ea suspiciuni de falsitate sau ample suferinte ascunse. Este o carare ingusta aici pentru parcurgerea careia e nevoie, pe linga cunostintele tehnice, de inteligenta, sensibilitate si orizonturi largi.

Trebuie inteles foarte bine ca in faza de aurire si patinare orice eroare de intelegere sau de executie are urmari catastrofale pentru restauratorul particular deoarece corectarea ei inseamna de obicei intoarcerea obligatorie in urma cu mai multe multe etape si reluarea de acolo a muncii lui, in speranta ca data viitoare va sti sa evite gresala facuta. Practic, asta inseamna timp si materiale foarte scumpe si rare risipite, adica pierderi nete in buzunarul restauratorului care nu e si nu va fi niciodata plin. Capcanele si esecurile in aceasta faza sunt la fel de frecvente ca si ragusitul pe un stadion de fotbal romanesc.

Revenind la ramele Muzeului de Arta al Olteniei, mai trebuie stiut ca ele aveau mai multe zone restaurate cu ornamente modelate, respectiv turnate in ghips si ca acestea erau de proasta calitate, la fel cum erau probabil si cunostintele si posibilitatile acelor vremuri. Cum nici foita de aur de 23,75 karate n-o fi fost accesibila pe atunci, reaurirea cu Schlagmetal pe o suprafata imperfect lucrata si finisata a amplificat in mod alarmant neajunsurile reparatiei in sine si banuiesc ca atunci s-a decis vopsirea ramele cu bronz pentru a acoperi semnele restaurarii stangaci facute, stingand luminozitatea diferita a suprafetelor si uniformizand privelistea. Aceasta vopsire cu bronz a ruinat insa ramele cu totul caci, de la o operatie de restaurare initial minora, ele au ajuns deodata pe lista de asteptare a unor viitoare interventii majore mult mai costisitoare. Cum asa? Simplu! Trei dintre rame fiind integral aurite in mixtion si restul fiind in buna  masura aurite in acelasi fel a facut ca indepartarea stratului de vopsea de bronz sa insemne inevitabil si pierderea stratului de aur de dedesubt, iar asta impunea reaurirea completa, obligatorie, a ramelor. In felul acesta noi am evitat ca plumbii esecului, despre care pomeneam mai sus, sa ne suiere pe la ureche, asa cum ar fi fost de asteptat daca aveam de reaurit si match doar portiuni de rama (!?!). Acesta este doar unul din multele paradoxuri ce guverneaza lumea restaurarilor si care fac de neinteles preturile practicate in acest domeniu. Un alt paradox tipic face ca o restaurare sa fie intotdeauna mult mai grea si mai scumpa in realitate, decat apare ea a fi la inceput, asta deoarece abia in timpul lucrului apar viciile ascunse, iar acestea trebuie eliminate sau neutralizate inainte de a continua lucrarea. Un alt paradox din aceasi zona face ca o restaurare de amploare medie sa dureze si sa coste intotdeauna mai mult decat elaborarea de la zero a unei reproduceri profesioniste de mare fidelitate a ramei cu pricina. 

Deoarece reaurirea completa a unei rame in procesul de restaurare este un caz cu totul si cu totul special, ar fi nedrept din partea mea sa ma precipit pe drumul deschis de sansa si sa va descriu in continuare ceva cu care e mai putin pobabil sa va intalniti, lasand in schimb nementionate acele obstacole cu care va veti intalni sigur mult mai frecvent in munca de restaurare. De aceea imi propun sa mai zabovesc putin pentru a comenta unele aspecte si subtilitati ce tin de matching and blending, termeni pe care-i voi imprumuta din engleza, din lipsa unor echivalente romanesti satisfacatori. 

Va urama

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------




Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.
Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com


vineri, 13 ianuarie 2012

Picturi in rame ROSCA'S




*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                 
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 
 
         "Povestitorul"                     Clik aici pentru un  SCURT DOCUMENTAR VIDEO 
                                                       demonstrand ramele Roscas si oamenii din spatele lor 
                                                                    

Asa cum probabil cunoasteti, ROSCA'S SRL produce la comanda, diverse genuri de rame de maxima calitate si finete. Unele sunt creatii personale, altele sunt reproduceri de rame istorice de calitate muzeala . Prin asta intelegem lucrari de incadrare care,  prin virtutile lor specifice tinand de maestrie, arta si/sau acuratete istorica, sunt predestinate a ajunge piese de patrimoniu, atat in tara cat si in strainatate. M-am gandit ca ati fi poate curiosi sa vedeti cateva dintre tablourile care au capatat o incadrare Rosca's in utima vreme.




Rama tabernacul din stanga este o reproducere, redusa la scara, a unei piese italiene din secolul XVI. Aveam nevoie de un tablou potrivit pentru aceasta rama. Tabloul se numeste Contemplation (in spaniola) si numele tabloului este trecut la baza tabernaculului. Folosesc acest ansamblu foarte rar, doar ca sa ilustrez rama tabernacul (aedicul), o rama extrem de rara prin partile noastre. 

Printre cele mai spectaculoase lucrari au fost si cele doua rame originale, in stilul Art Nouveau, care incadreaza doua picturi alegorice de St. Luchian, respectiv Primavara si Vara, tablouri aflate in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei.
 
  "Primavara", panou alegoric de St. Luchian (MNAR)
"Vara" panou alegoric de St. Luchian (MNAR)

Cu dimensiunile lor generoase de aproape doi metri lungime, aceste rame au necesitat doua luni pentru a fi concepute si alte doua pentru a fi realizate.
In aceeasi clasa de rame care au intrat direct in patrimoniul celui mai mare muzeu de arta al Romaniei se numara inca sase rame pentru tablouri semnate de N. Grigorescu. Hai sa revedem trei dintre stilurile de rame folosite in acest caz.
"Taran pe camp" de N. Grigorescu (MNAR)

"Toamna" de N. Grigorescu (MNAR)

"Car cu boi pe inserat" de N. Grigorescu (MNAR)
Despre aceste rame nu voi mai adauga nimic deoarece v-am spus destule in postarea anterioara.

Si alt car cu boi de acelasi N. Grigorescu, colectie particulara.

"Atacul de la Smardan" de Nicolae Grigorescu, in patrimoniul Muzeului de Arta Craiova

"Aratura", de Ion Andreescu, a primit in Ianuarie 2013 o incadrare noua, o reproducere de neoclasic francez din secolul XIX. Colectie particulara.

Iata mai jos trei miniaturi de Th. Aman, lucrari din colectia Muzeului de Arta Craiova




Si alte lucrari ale maestrului Th. Aman incadrate in rame Rosca's pot fi admirate la Muzeul de Arta din Craiova.


Portretele de mai sus au fost incadrate in rame temporare Rosca's pana cand reproducerile ramelor originale (deteriorate in cel mai avansat grad) au putut sale ia locul.

Detaliu de rama temporara, sus, si reproducerile ramelor originale mai jos.
 

Si in continuare o rama cu totul speciala. A fost reprodusa dupa unica imagine accesibila pe internet a originalului aflat in Colectia Regala Britanicxa.

Reproducerea in petite point a tabloului "Miriam's Song of Praize" de Wilhelm Hensel (1836) a fost inramata intr-o rama ROSCA'S inspirata de rama originala a tabloului aflat in colectia de arta a casei regale britanice.  

 Iata si doua dintre lucrarile lui Th. Pallady, lucrari aflate azi in patrimoniul Muzeului de Arta al Craiovei, lucrari care au fost inramate intr-un mod inedit, in vara anului 2010.  

"Nud" de Th. Aman (MA Craiova)

"Natura statica" de Th. Pallady (MA Craiova)

Tablourile acestea le-am inramat ca un omagiu tacut adus profesorului meu de desen dintr-a 6-a, de la Scoala Generala nr 10 din Timisoara, dl. Poleacu, de la care am deprins primele notiuni de arta si am primit primele incurajari la desen si pictura. El se folosise atunci de pictura lui Pallady pentru a educa si dirija gustul copiilor spre frumoasa lume a artei plastice. 
Urmatoarele lucrari de Pallady au fost inramate mai "traditional", la cererea proprietarului privat.


Alte cateva lucrari de Th. Pallady, de data asta din patrimoniul Muzeului de Arta Craiova.





In schimb "Portretul unui carturar", ulei de autor necunoscut din Scoala Olandeza (mai jos), a beneficiat de o inramare pretioasas si potrivita nu doar ca stil, dar si din punct de vedere al finisarii alese.


Urmatoarea lucrare imi este foarte draga pentru ca e frumoasa si am salvat pentru ea o ruina de rama pe care am facut-o sa arate si sa comunice magnific cu tabloul lui Theodorescu Sion. Cel care mi-a prilejuit aceasta realizare a evoluat firesc intr-un fan Rosca's.

 
"Fratii", de Ion Theodorescu-Sion. Tabloul a fost reincadrat in aceasta rama Stoenescu/Montparnasse/, un fel de Ludovic al XIV-lea "balcanizat". Contributia Rosca's de data asta s-a rezumat la restaurarea si refinisarea ramei vechi si aproape ruinata prin interventia unui pretins restaurator, precum si confectionarea insertiei care a facut posibila utilizarea ramei cu un tablou de dimensiuni considerabil mai mici. 
Deasupra este un tablou de dimensiuni mari semnat de Eustatiu Stoenescu, intitulat "Satra", si care se gaseste in patrimoniul Muzeului de Arta Craiova. Am ales sa-i fac o rama "tiganeasca" al carei profil modest a fost la sfarsit placat in intregime cu foi de cupru lucrate cu ciocanul si patinate chimic. Mai jos redau si o imagine de detaliu a acestei rame lungi de 4,2 m si avand un profil lat de 27 cm. Pe panoul neted frontal poate fi remarcat si numele producatorului -ROSCA'S- stantat in metalul ramei.
Cum rama aceasta mi-ar fi blocat in intregime fluxurile tehnologice in atelier si n-ar fi putuf fi scoasa nici pe usi si nici pe ferestre, am profitat de vremea buna a lunii August 2014 pentru a o construi in curtea atelierului, sub cerul liber! Va asigur ca la producerea acestei rame a fost nevoie de toata stiinta acumulata in peste trei decenii de experienta. Practic am lucrat fara a avea o masa de lucru iar rama a fost conceputa ca un monolit, fiind realmente "zidita" din bucati potrivite de lemn asa cum s-ar construi o casa din caramizi si mortar. Practic vorbind, ea este indestructibila, fiind fiind realizata precum o singura bucata masiva de lemn care coteste la colturi fara a se intrerupe nicaieri.

Iata reproducerea unei rame relativ simple dar care nu poate fi omisa dintre reperele celor care iubesc arta si inramarea ei. E vorba despre rama care incadreaza lucrarea lui Gustav Klimt numita "Pallace Athene". Pictorul austriac a avut parte de un rameur pe masura care i-a lucrat rame cu totul deosebite.

Mai sus vedeti un exemplu, din anul 2007, de folosire a ramelor ROSCA'S de catre Collector's Art Group din Cincinnati, USA (http://www.collectorsartgroup.com/fine_art.html). In stanga este fotografiat tabloul sheikului inainte si apoi, in dreapta, dupa reinramarea sa in rama ROSCA'S. Diferenta este impresionanta, dar sa recunoastem ca nici vechea rama nu dadea chiar rau.

Una din Cosmogoniile lui Horia Damian, colectie particulra, inramata intr-o rama float ROSCA'S, lata de 12cm, finisata in argint patinat.


"Nostalgia Timpului Pierdut", de Spiru Vergulescu, tablou aflat in colectie particulara, a fost inramat intr-o rama ornata cu elemente pastiglia argintate si patinate.
O rama tabernacul din lemn natur pentru o delicata sulptura religioasa de numai 10 cm inaltime.

O icoana greceasca din secolul XIX in rama ROSCA'S.
O icoana romaneasca contemporana. 



Si doua icoane rusesti, din acelasi secol XIX, inramate "ruseste" la atelierul  ROSCA'S.

In continuare, doua lucrari de Schweitzer-Cumpana inramate in Decembrie 2011.



Vedeti in contin uare niste tablouri de Mircea Novac "imbracate" in rame Rosca's. Mircea e cel care a insistat sa-i "semnez" ramele asa cum si el isi semneaza lucrarile. Pentru a-i face pe plac, am inceput sa pansonez pe spatele lor numele firmei. Ii dau astfel satisfactie, dar sunt convins ca usurez si munca colectionarilor si muzeografilor nenascuti inca. Cu toate astea, trebuie subliniat ca doua decenii  mii de rame Rosca's au fost prefirate prin diverse muzee si colectii americane fara a fi mai fi fost marcate cumva anume. Din  aceasta pricina unele dintre ele vor ajunge a fi atribuite altor manufacturi, desi majoritatea au acel inefabil "quelque chose uniquement Rosca's", poate la fel de pregnant precum o semnatura. 


Iata si un un detaliu al ramei de mai sus.

"Portocala" de Maurice Mircea Novac
"Nud la malul marii, in Ikaria" M. M. Novac

Faimoasa Float Frame in profil "L" inventata prin anii 60 de artistul si rameurul american Bob Kulicke. Lucrare din ciclul Ikariotica de M. M. Novac. 

Cu atelierul inchis pentru renovare, sculptorul Marcel Voinea devine pictor. Dar pana si pictura lui are volum, el modeland in pasta subiectele tablourilor sale pe care apoi le insufleteste prin culori pamantii, abia ghicite pe alocuri. Rezultatul obtinut imi aminteste de o fresca romana antica pentru care motiv vad pictura sa imbracata in rame de tip tabernacul finisate in stil pietros si spalat de vreme, precum vedeti mai jos.


Pictura naiva ar beneficia de pe urma unei rame naive cu cioplituri. Din nefericire nu-i usor sa faci pe naivul si rama incizata de mai jos a iesit prea "savant" mesterita pentru ce mi-as fi dorit eu.

Amicul meu din Cluj, ing. Dan Mihalcea, insista mereu sa scriu o "Biblie a ramelor" si avea obsesia unui stil romanesc, folcloric de rama pe care si-o imagina fiind din lemn cu incrustatii. I-am facut pe plac cu aceasta  rama "neo-romaneasca" pentru lucrarea naivului I. Maric. 

Dar ce spuneti acum despre pastelul urmator si felul in care a fost el inramat? Sper sa va placa. 


Iata mai jos o serie de lucrari de Silviu Barsanu, artistul Craiovean de o febrilitate si energie artistica coplesitoare si de neinteles pentru cei mai multi dintre noi. Iata pentru inceput tabloul lui de suflet intitulat Mancatorii de macaroane, un tablou ca un autoportret extrem de reusit, urmat de alte cateva lucrari, prilejuri numai bune sa exhibam si niste rame ROSCA'S dintre cele mai variate. 

"Mancatorii de macaroane" de Silviu Barsanu

"Mancatorul de porumb" de Silviu Barsanu

"Omul martoaga" de S. Barsanu

Silviu Barsanu este cunoscut pentru "minuturile" lui pictate direct pe placi de patefon. Iata trei dintre ele mai jos.




Alte patru lucrari de acelasi autor, grafica inramata in rama confectionata din fier cornier, plus doua desene si o acuarela inramate cu ceva mai multa delicatete.
"Dumnezeu bolnav" de Silviu Barsanu




Iata si o rama tip "shadow box". Ea a fost conceputa special pentru doi pesti din piele decupata si pictata de acelasi Silviu Barsanu. Pana a fi fost inramati, pestii eau ganditi ca pictura cin etica, asa, atarnand de un  fir de nylon si rotindu-se lenes in curentii de aer ai incaperii. Prin inramare pestii continua sa pluteasca in interiorul ramei conceputa special pentru ei.


Va ofer si doua studii de inramare pe marginea unor tablouri semnate M. Olteanu. In primul caz, pentru atmosfera, rama are cateva detalii sculptate sugerand niste paramele marinaresti. Masivitatea si sobrietatea geometrica a ramei "aduna" si "disciplineaza" vibratia coloristica a tabloului. In al doilea caz am propus o rama float, simpla, argintie, care evita concurenta cu tabloul pentru atentia privitorului, ceea ce este de fapt preferabil in orice inramare.

Urmeaza un tablou de Vasile Grigore. Tabloul, in tempera pe hartie bej de impachetat (craft paper), are putina culoare si tuse foarte severe. Alegerea unei rame negre subtiri, cu un discret design argintat, incizat in lemn, a fost o algere buna.  Paspartura insa mi-a ridicat niste probleme in  sensul ca orice paspartura comerciala as fi folosit ea/ele ar fi aratat fie prea colorata/e fie prea eleganta/e. In cele din urma am opta pentru banala mucava, culoare acesteia regasinduse in griurile tabloului iar asprimea si imperfectiunile ei comunicand bine cu lipsa de ifose a tabloului. Am mai folosit si un filet argintiu pentru a integra mai bine lucrarea in rama cu asemanatoare muchii argintii.  
Restaurantul "La Mielu", tempera de Vasile Grigore
Doua acuarele, semnate C. Voicinschi, inramate in atelierele ROSCAS. 

Aceasta este o rama masiva, spectaculoasa, de 10 x 10 cm in sectiune sau chiar mai mult. Rama a fostplacata cu foi de cupru debitate intentionat in mod inegal pentru a contraria si destabiliza prin asimetria ei. Aceasta este una din acele rame construite experimental, de dragul formei, fara a avea ceva anume de incadrat in ea. Imi imaginez ca avand atata forta nu se vor gasi prea usor tablouri sa i se potriveasca.  Am gandit-o insa pentru America, si mai exact pentru un anumit tip de pictura navala si industriala care ar arata bine in astfel de rame. Oglinzile si vitraliile arata si ele bine atunci cand sunt  incadrate in maniarea aceasta.
Daca vi se pare ciudat acest vitraliu realizat de Ema Dica, aveti dreptate! Pentru a putea "functiona" in chip de tablou, adica rezemat de perete, si nu de vitraliu propriuzis, am aurit spatele vitraliului si foita respectiva reflecta intr-un chip mai putin spectaculos, dar totusi neasteptat, lumina ambianta. Despre culori va pot spune ca au devenit mai puternice si ca au virat, natural, spre galben, ceea ce reprezinta un castig. Mie unul imi place.

Aceasta rama ROSCA'S este o buna exemplificare a ramelor construite special pentru tabloul pe care-l inrameaza. Astfel de rame nu pot fi obtinute din baghetele prefabricate ale atelierelor obisnuite de rame. Aici profilul simplu a fost ales sa corespunda acestei lucrari moderne iar designul, culoarea si finisarea au fost realizate pe rama din lemn abia dupa ce aceasta a fost croita si incheiata. Altfel nici n-ar fi posibil sa avem o ornamentie Art Nouveau distincta la colturi si pe mijlocul laturilor. Astfel de rame sunt de fapt unicate si n-ar putea fi schimbate/folosite cu alte lucrari decat cele pentru care au fost realizate pentru ca modificarile dimensionale ar distruge designul si ar sacrifica estetica ramei.

Hai sa privim si spre alte exemple de rame originale (de design) construite cu grija de a pune in valoare lucrarile de arta pe care le incadreaza. Pentru inceput, o rama pastiglia in stil Montparnasse.
A doua lucrare din grupul de mai jos este un basorelief cu cai, de Mircea Irimescu, inramat intr-o rama simpla imbracata in folie de cupru.


 Daca mai sus vedeti un mic bazorelief inramat, aflati ca se pot inrama aproape orice alte obiecte printre care enumar, la intamplare, doar cele cateva care imi vin in minte: steaguri, esarfe, crose si casti de hokey, manusi de box, manusi, bate si mingi de baseball, tricouri, primii pantofi ai copiilor dvs, jucarii, voalul, pantofii sau buchetul miresei, pipa si ochelarii bunicului, briceagul si undita pescarului, flori presate, scrisori de dragoste obiecte de lenjerie sau toaleta... Practic orice! Cel mai ciudat obiect despre care am stiinta ca ar fi fost inramat vreodata era balega uscata a unui elefant, un "trofeu" adus in America de catre un turist intors dintr-o minunata vacanta africana.  Iata mai jos un stilou Mont Blanc cu care s-a pecetluit un contract extrem de valoros cu o firma japoneza. Stiloul respectiv a devenit istoric pentru firma romaneasca si de aceea mi-a fost trimis spre inramare. Textul"shikata ga nai" inseamna in japoneza ceva in genul "nu mai dam inapoi, mergem inainte!". Dati clik pe imagine pentru a o vedea marita.

Iata in continuare o icoana semnata Rina si Ilie Delureanu 1889. Stranepotul acestora, Doru Delureanu, din Craiova, a tinut sa inrameze aceasta fragila lucrare intr-o rama deosebita si asta l-a adus din nou pe la noi. I-am produs o rama simpla, cu panou albastru si simbolurile cristice binecunoscute scrijelate la colturi. In partea de jos a ramei am gravat numele primilor proprietari ai icoanei si anul 1889. Simbolurile crestine de la colturile ramelor sunt in pozitie erecta. Ar fi fost o impietate sa inclinam sau sa rasturnam acele simboluri pentru a le face sa se comporte ca niste colturi de rame obisnuite. Icoana propriuzisa a fost "laminata"  intre doua geamuri, la cererea proprietarului ei, pentru a nu ascunde inscrisul original de pe verso si semnaturile strabunicilor lui. Din punct de vedere artistic inramarea asta nu aduce nimic special in afara ramei. Mai mult chiar, o piesa de hartie plasata intre doua geamuri nu este chiar o idee de aplaudat, dimpotriva. Dar a fost singura solutie care ofera acces facil si la spatele calendarului.

Cealalta jumatate a lumii, pictura pe sticla de Cornelia Tersinski, inramata spectaculos intr-o rama de autor

Acuarela in rama BREST

Peisaj grecesc (Dionissospolis) in rama Decoprovensal

Petunii, ulei pe panza, tablou inramat intr-o exemplara reproducere de rama Montparnasse sculptata in lemn.

O frumoasa rama art deco incadreaza aici un peisaj cu palc de mesteceni in executia d-lui Fl. Bosinceanu.

Portretul lui Bob Dylan, de Florin Bosinceanu, a fost incadrat intr-o masiva rama din lemn invelit in foaie de cupru. Marind imaginea, la baza ramei puteti citi, pansonat in cupru, data, numele si autorul lucrarii. Rama este si ea semnata, ca de obicei, prin pansonarea numelui ROSCA'S pe marginea ei.

 Cateva dintre reproducerile de rame istorice prezentate cu ocazia primei editii a Art Safari, Bucuresti

Oglinda cu rama din lemn masiv

Peisaj industrial in rama January-MK. Greu de observat, daca nu chiar imposibil, dar aceasta lucrare a fost fotografiata prin geam, ea aflandu-se in spatele unui geam antireflex. Asta inseamna geam antireflex. Pana de curand geamul matuit era in mod gresit considerat geam antireflex in Romnaia.

Parcul central din Giurgiu
Lucrare givrata cu geam antireflex si fotografiata prin geam, fara ca asta sa afecteze calitatea imaginii.
Si aceasta pictura a fost protejata cu geam antireflex autentic. Geamul matuit nu reflecta, e drept, dar nici nu lasa privirea sa recunoasca forme, culori si detalii. Geamul matuit este "antireflexul" ignorantilor. 
Trei portrete ale reginei Maria inramate intr-o rama triptic din lemn incrustat.
Pictura pe geam in culori transparente.

Peste, de Robert Florica, in penita si acuarela.Paspartura dubla si geam antireflex. Rama Roscas avand numele de "Constantinopol"  


(Va rog sa reveniti la acest topic, initiat acum 3 ani, pentru ca el continua sa se imbogateasca odata cu trecerea timpului) 


ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------




Reproducerea integrala sau partiala a textelor si imaginilor publicate de Cornel Rosca pe acest blog este permisa cu aprobarea scrisa a autorului (adresa de contact: rameRoscas@aol.com). Va multumesc pentru consideratie.