De ce nu mai au pret goblenurile? Din aceleasi motive pentru care, in general vorbind, putine bunuri manufacturate (inclusiv ramele) isi mai mentin astazi pretul (exceptand creatiile unicat sau cele exclusiviste), iar faptul asta are legatura cu cererea si oferta, mecanismul implacabil al pietei:
1) diminuarea sau disparitia cererii
2) lucrurile respective pot fi produse astazi aproape identic, sau chiar mai bine, in mod industrial.
Ma tem ca nu toti cititorii mei vor fi incantati si cu atat mai putin convinsi cu un raspuns atat de laconic. Si atunci vom detalia putin mai mult subiectul.
Cateva scurte lamuriri. Simplificand mult faptele, voi spune ca lucrurile iesite din mainile omamenilor sunt
bunuri daca ele folosesc la ceva, adica le sunt utile. Bunurile care sunt instrainate prin schimburi se numesc
marfuri. Ele sunt dobandite pe
piata prin schimburi in natura sau bani. Intentionat n-am zis "la" piata, ci "pe" piata pentru ca piata e un concept abstract mai vast, nu doar locul acela unde se strang targovetii in asteptarea clientilor lor. Piata este oriunde producatorul se intalneste cu cumparatorul pentru a schimba marfuri intre ei. Daca schimbul se efectueaza in natura el se numeste
troc. Daca cumparatorul ofera si vanzatorul accepta o suma de bani in schimbul bunului-marfa (banii sunt si ei o marfa) atunci vorbim despre un proces de
vanzare-cumparare iar suma respectiva se cheama
pret.
Daca vi se pare ca pretul este o marime fluida, din moment ce el este stabilit prin intelegerea partilor, in functie de conditiile concrete ale pietelor locale respective, sa stiti ca aveti dreptate! Pretul este un "animal" viu care difera de la un loc la altul chiar daca se refera la unul si acelasi produs. El creste si scade in functie de actiunea conjugata a cererii si ofertei pe fiecare piata in parte. Daca cererea scade, pretul va scadea si el. Daca ea creste brusc, pretul va creste si el si va ramane ridicat pana cand unul dintre ofertanti (concurenti) il va reduce voluntar, de exemplu ca urmare a folosirii unor tehnologii noi, mult mai performante. La randul ei, oferta saracacioasa si o cerere mai mare fac sa creasca preturile si invers, o oferta mai mare decat cererea inseamna scaderea preturilor.
Dar unde se situeaza marfa "goblen" pe piata de wall decor a zilelor noastre? Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare sa analizam mai intai niste trenduri vizibile si cu ochiul liber.
Locuinta contemporana nu mai este spatiu de primire si socializare care era in trecut. Prietenii nu mai sunt invitati acasa, nu se mai organizeaza vizite, mese, aniversari si revelioane in cadru privat, ci doar in spatiul public, la restaurant si hotel. Prin urmare, locuinta devine treptat teritoriu privat dedicat exclusiv odihnei si intimitatii iar in aceasta situatie mentinerea si decorarea interiorului inceteaza de a mai fi considerate puncte de prestigiu personal necesitand cheltuieli majore. Tablourile, statuetele, bibelourile, vitrinele si bibliotecile care impodobeau odinioara spatiile de primire au ramas fara admiratori si de aceea nu se mai bucura de aprecierea si cautarea de altadata. Exceptie fac colectionarii. Locuintele moderne, spatioase sau stramte, sunt golas mobilate, simplu si ieftin decorate din necesitate, nu pentru ca asa au hotarat designerii si arhitectii, ci pentru ca viata moderna ne conduce in aceasta directie. Frunzariti revistele specializate in amenajarea si decorarea interioarelor si numarati cate tablouri zariti pe pereti si ce fel de tablouri sunt ele. La acest tip de interioare s-a ajuns prin convergenta multor factori tinand de progresul tehnologic si social. Vremea spatiilor inghesuite mobilate si decorate opulent, in stil ostentativ cult si pretios, de grija "parerii musafirilor", a apus. Gusturile estetice desuete pseudo-victoriene care alimentau candva nevoia nesatioasa de noi si noi bibelouri, tomuri, uleiuri si goblenuri romantice tin si ele de aceasi perioada. Cererea de goblenuri s-a prabusit laolalta cu cererea pentru tot ce insemna acel gen de decor interior.
La randul ei oferta de goblenuri a cunoscut transformari dramatice in ultimele decenii, niciuna dintre ele nelucrand in sensul mentinerii sau sporirii valorii acestui gen de lucrari. Goblenul a incetat sa mai fie o arta in care se foloseau acul si atele vopsite, dupa nevoi, pentru a reda cu multa truda si cu talent niste imagini abia vizibile pe etamina pictata manual. In trecut un goblen bun era un unicat obtinut cu mare risipa de talent, la realizarea lui contribuind un tesator de etamina, un pictor si o persoana talentata avand cel putin simtul culorilor foarte dezvoltat si care practic picta, stergea si repicta cu acul si atele o imagine artistica abia vizibila. Cusutul si descusutul, coloratul atelor in nuantele dorite faceau ca goblenurile reusite sa respire nu doar truda dar si talent iar preturile reflectau aceasta reusita. Intre timp industria goblenului a avut grija sa puna orice persoana rabdatoare si meticuloasa in pozitia de a savarsi un goblen fara a mai avea nevoie de talent, de interpretari si ezitari, de vopsiri si retusari ci doar de rabdare si precizie. Industria a creat mii si mii de kituri identice cuprinzand diagrame precise si atele necesare realizarii lucrarii. Tehnologic exista posibilitatea de a "coase" goblenuri impecabile pe masini coordonate prin calculator, dar asta ar insemna milioane de kitschuri extrem de ieftine si fara cerere pe piata. Si atunci s-a luat cu buna stiinta o decizie perfida de marketing si anume realizarea de kitschuri cu mainile unor persoane care vor deveni dependente de aceasta ocupatie si, neputand vinde, vor sfarsi prin a coase doar pentru sine. Caracterul kitscos al goblenului in zilele noastre este garantat de felul mecanic in care se prelucreaza si se multiplica imaginile si atele necesare, de tehnologia prin care se garanteaza obtinerea unor rezultate similare intr-un context in care talentul devine inutil si nerasplatit. Faptul ca la realizarea unui goblen se trudeste nesfarsite ore isi pierde orice relevanta din punct de vedere al pretului atunci cand lucrarea realizata este una dintre zecile de mii de lucrari similare care puteau fi, tehnologic vorbind, realizate mai usor si mai ieftin si altfel.
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"
* 3)
Restaurari rame antice (specializat)
* 4)
ROSCAS (web site-ul oficial al firmei
ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S
SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are
capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau
reproducere in domeniul ramelor si firmelor clasice www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------
