Rama Provensala. Despre reproducerea unei rame de epoca (II).

E o rama frusta, nesofisticata, chiar usor primitiva si tocmai de aceea f. greu de reprodus. E ca si cum ai vrea sa imiti in mod credibil scrisul unui om cu patru clase sau sa faci pe idiotul cand nu esti. Totusi, rama aceasta trece drept o rama moderna printre artisti colectionari si pare potrivita in foarte multe situatii.

In vremea lor, ramele astea erau mesterite cu scule manuale iar linia dreapta, unghiul drept si suprafetele netede erau doar atat de dreapte si netede pe cat de treze erau ochiul, mana si dorinta tamplarului care le incropea. In general vorbind,  ramele antice mai vechi de mijlocul secolului XIX nu exceleaza prin detalii precise si geometrii perfecte, ci prin frumusete. Rolul lor era acela de a fi frumoase inainte de orice.

Precizia unghiurilor, muchiilor si suprafetelor produselor moderne sunt cerinte ale fabricarii lor mecanizate si totodata marca oricarui produs realizat mecanic. Din pacate, omul modern, inconjurat fiind doar de lucruri executate industrial, a ajuns sa considere regularitatea,  geometriile impecabile, drept ceva normal, niste ingrediente firesti ale frumosului. Aceasta deformare culturala ridica obstacole majore in intelegerea si pretuirea artei.

Reproducerea unei rame de epoca este cu atat mai valoroasa si mai scumpa cu cat ea reda mai fidel aspectul ramei model. Folosirea acelorasi retete, materiale, scule si tehnologii ofera sansa unei reproduceri de mare calitate. Trebuie spus ca nicio masina/rie moderna nu va putea imita muchiile si suprafetele usor inegale si valurite ale lucrurilor mesterite manual. Sculele manuite manual lasa amprente materiale distinct diferite de cele lasate de uneltele electrice din zilele noastre, cele care ne usureaza munca si reduc considerabil pretul de vanzare al produselor astfel realizate.

Iata mai jos un peisaj grecesc (localitatea Dionissiospolis) inramata intr-o reproducere a ramei de mai sus, rama executata de ROSCA'S SRL,

Un ochi exigent si exersat va sesiza rapid regularitatea muchiilor si suprafetei acestei rame in contrast cu pitoreasca lor sovaire in cazul ramei ce a servit drept model (care la randul ei are niste colturi suspect de bine inchise pentru o rama antica. Probabil a fost restaurata). Neregularitatile acestea provin din tehnologiile manuale folosite la realizarea ramei model. Daca aspectul muchiilor si suprafetelor este dorit a fi reprodus intocmai vom recurge obligatoriu la procedeele si scule manuale precum cele folosite acum 150-200 de ani, iar asta inseamna profilarea manuala a ramei cu ajutorul daltilor si rindelelor profilate (confectionate special in acest scop) in locul circularului si a frezelor electrice. Dar aceasta alegere ar prelungi foarte mult durata de fabricatie si ar presupune meseriasi extrem de bine calificati, ambele cerinte vor scumpi considerabil pretul ramei. Fiecare dintre detaliile autentice pe care dorim sa le replicam exact, comporta o analiza, o decizie si consecinte similare. Asa stand lucrurile n-ar trebui sa mire pe nimeni ca pretul unei reproduceri este mare si ca el va deveni urias pe masura ce va creste si acuratetea ei. Cea mai scumpa repoducere de care am stiinta este o rama pe care a achizitionat-o relativ  recent Metropolitan Museum din New York pentru o suma depasind o jumatate de milion de dollari.

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor si firmelor clasice    www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Restaurarea unor rame Aman (partea a VIII-a). Mulajele din ceara si cele din guma.

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                          
*                                                                                                                                            
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 



Restaurarea unor ornamente ample si complicate implica procedee tehnice si tehnologii specifice, mult mai elaborate decat cele presupuse de tratarea fisurilor sau remodelarea unor marunte portiuni lipsa din inventarul ornamental original al ramei. Unii restauratori sunt mai buni decat altii la remodelat. OK, astfel de talente vor sfarsi poate prin a completa toate lipsurile prin remodelare manuala. Daca in final, dupa ce portiunile remodelate vor fi fost refinisate si integrate in ansamblul ramei, zonele reparate raman imposibil sau foarte greu de depistat, bravo lor! Asta-i tot ce conteaza si cum s-a ajuns la acel rezultat este mai putin important. De retinut ca ramele nu trebuie sa distraga atentia privitorilor de la tablourile pe care le incadreaza spre stangaciile, deformarile si diferentele de textura, culoare si luminozitate datorate unor restaurari mai putin profesioniste. Ornamentele stirbe camuflate prin patina timpului arata mult mai credibil si sunt de preferat unei restaurari facute pe jumatate.

Cei mai multi dintre restauratori nu au insa destul timp la dispozitie,  nici rabdarea sau talentul cerut pentru a proceda pana la sfarsit doar prin remodelare si ei vor recurge atunci la amprentari multiple, la returnarea pieselor lipsa si reasamblarea lor pe rama. Cum poti amprenta ceva ce nu mai exista? Nu poti. Dar ramele sunt obiecte simetrice ale caror ornamente se repeta pe fiecare latura si poate chiar mai des. Este suficient sa depistam in alta parte a ramei acea portiune care ne intereseaza, sa o curatam, sa o  amprentam si sa turnam in matrita respectiva ghips de modelare sau chiar masa (combinatia plastica din care se turnau in trecut ornamentele pentru rame), urmand a alege, decupa si potrivi bucata utila la locul ei, inapoi pe rama. Daca piesa cea noua nu a fost perfect decupata pe conturul cerut vor rezulta mici spatii goale pe care le vom trata prin chituire si remodelare, asta bineinteles daca nu va fi mai usor si mai riguros din partea noastra sa returnam piesa lipsa si sa o refasonam cu mai multa grija decat data trecuta.

Sunt multe materialele care pot servi la luarea amprentei unui ornament, unele mai ieftine si nu chiar perfecte (de exmplu ceara dentara) altele mai scumpe dar riguros exacte (gumele siliconice sau poliuretanice bicomponente). Indiferent de natura agentului de mulare veti avea nevoie si de un agent potrivit pentru demulare deoarece, cu cat mai bun este mulajul, cu atat mai intim trebuie sa fie contactul dintre materiale, iar acest lucru adeseori inseamna lipirea celor doua intre ele, situatie in care nu mai pot fi deslipite fara a sacrifica pe unul sau celalalt dintre ele ori poate chiar pe amandoua.

C31. Mulaje din ceara

Suprafata de ampretat se curata bine pana in cele mai mici detalii si se pudreaza cu talc sau bronz pentru a inlesni demularea. Ceara se inmoaie in apa calda si se lucreaza in mana la fel ca lutul sau plastilina. Cand este pregatita de luat amprenta, se preseaza controlat deasupra ornamentului de copiat. Retineti ca ceara se raceste si se rigidizeaza rapid. Daca apuca sa se rigidizeze, mulajul va fi exacta, dar s-ar putea sa nu-l mai dezlipiti usor, mai ales daca ornamentul de copiat are unghiuri negative si crevase adanci. Pentru a preintampina acest neajuns, ceara se indeparteaza cand mai este putin elastica si se poate deforma si reforma  imediat la loc, in pozitia avuta la presare.

Foto 33 

Pentru acuratetii amprentarii e nevoie de vedere in spatiu, ca la geometrie, si imaginatia tehnica a restauratorului pentru ca el va avea de improvizat cateva dispozitive si scule simple, in functie de fiecare situatie particulara in parte. Aceste dispozitive si scule nu pot fi descrise teoretic, dar au de aface cu presarea fara deformari si cu inregistrarea unor contururi sau cote menite a corecta deformarile de demulare. Doar facand si vazand, fiind nemultumit de rezultatul obtinut si cautand solutii pentru a controla pe deplin procesul ajungeti, fiecare in felul vostru, la solutia dispozitivelor si sculelor despre care aminteam. Cele mai multe dintre ornamente au profile cu unghiuri care le fac usor de demulat.
Mulajul odata intarit (Foto 33) va servi ca matrita pentru a turna ornamentul respectiv din masa ( Fig 34) sau, daca e mai masiv, din ghips.

Foto 34

C32. Mulaje din guma

Chimia ne pune la dispozitie componente lichide care, bine amestecate in proportii exact determinate, se vor intari la temperatura ambianta si vor dobandi elasticitatea si memoria unei gume. In functie de tipul amestecului, guma aceasta poate fi siliconica sau poliuretanica si poate avea densitati si alte proprietati foarte variate, cee ce le face utile in diverse aplicatii. De obicei aceste gume sunt bicomponente (o parte rasina si o alta intaritor) iar felul in care se amesteca ele si durata cat amestecul ramane fluid si bun de turnat (pot life) variaza de la marca la marca si de la un producator la altul. Guma siliconica ia mulaje foarte bune si este mai flexibila decat guma poliuretanica. In ea se toarna si se extrage foarte bine ipsosul. Fiind mai rigida, guma poliuretanica serveste mai bine drept matrita in cazul ca vom folosi masa pentru a recrea ornamentele lipsa. Si una si cealalta vor fi utilizate doar impreuna cu niste agenti de demulare specifici gen spray sau vaselina, desi guma siliconica are reputatia ca se demuleaza usor si fara ajutorul unui demulant. N-am avut niciodata curajul sa incerc metoda asta si nici nu am experimentat cu ea, asa ca nu va pot garanta nimic in acest sens si de aceea recomand folosirea agentilor de demulare in orice imprejurare. Agentul de demulare (Foto 36) va crea un film uleios foarte subtire la suprafata obiectului de amprentat, film care nu va impiedica scurgerea gumei in cele mai intime crevase si fisuri, dar va permite in schimp dezlipirea gumei dupa "vulcanizare".

Foto 35 

Se repara coltul aflat in starea cea mai buna si se pregateste de ampretare.

Foto 36

Se construieste cutia etansa de turnare si ornamentul este spreyat cu demulant

Guma se toarna in stare fluida peste ornamentul de amprentat ceea ce inseamna ca acesta trebuie sa fie continut in mod etans in interiorul unei cutii de turnare (Foto 37). Etanseizarea acelei cutii se va face cu ajutorul plastilinei. Folositi banda Scotch pentru a etanseiza peretii interiori ai cutiei din lemn deoarece umiditatea din  lemn poate migra in masa de guma si reactiona cu aceasta, rebutand-o.

Foto 37

Cand ornamentul este marunt, el poate fi inconjurat de un zid de plastilina de cca 2-3 cm care va sustine fluidul in interiorul ei pana la intarire. Vezi Foto 38.

Foto 38

In final, matritele (amprentele) astfel obtinute vor  fi folosite la turnarea si recrearea ornamentelor lipsa, asa cum se poate vdedea in ultimile trei imagini de mai jos (Foto 39, 40 si 41).

Foto 39

Foto 40

Foto 41

Va urma

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.

Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com

Restaurarea unor rame Aman (partea a VII-a). Restaurarea ornamentelor lipsa sau deteriorate.

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                      
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                           
*                                                                                                                                             
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 




C. Procedee de restaurare a ornamentelor lipsa sau deteriorate

In secolele XIX si XX ramele stucco, adica cele cu ornamentele aplicate, au fost deosebit de populare si abundente. Initial se crdea ca a fost gasit inlocuitorul perfect al lemnului sculptat, dar in timp masa termoplastica s-a dovedit a fi casanta si perisabila. Desi multe dintre ramele acestei perioade au supravietuit, niciuna dintre ele nu a traversat timpul fara a suferi daune masive, ornamentele aplicate suportand cele mai ample distrugeri si pierderi posibile.

Daunele suferite in timp la nivelul ornamentelor aplicate au o explicatie simpla. Ornamentele devin rigide si dure dupa uscare in timp ce lemnul din corpul ramelor ramane "viu", isi modifica mereu dimensiunile fizice si se deformeaza sub influenta alternarii sezoniere a umiditatii din aerul inconjurator. Ornamentul rigid cedeaza si se fisureaza, eventual se desprinde, sub tensiunea modificarilor din "subsolul" ramei.

Desi toate aceste distrugeri inseamna in final ornamente fisurate si lipsa, unele dintre ele sunt mai ample decat altele si restaurarea lor se face in mod dferit.

C1. Repararea fisurilor din ornamentele aplicate

De obicei fisurile acestea sfarsesc prin a fi chituite, ceea ce este o munca de chinez. Uneori este mai practic sa desprinzi ornamentul fisurat si sa relipesti bucatile lui mai strans, mai adunate de data asta, ceea ce duce la inchiderea fisurilor originale largi fara a le face sa dispara cu totul. Oricum, fisurile mari din masa ornamentelor inseamna o aderenta precara, adica ornamentele alea nu s-au fisurat degeaba, ci pentru ca abia se mai tin pe suprafata ramei, asa cum se poate vedea in Foto 26 si 27. Am fost nevoit sa recurg la acest din urma procedeu pentru a repara medalioanele decorative ale spandrel-ului unor rame diferite de cele de pana acum, rame ce incadrau tablouri de Aman apartinand Muzeului de Arta al Craiovei. Evident ca in acest caz trebuie reparata si suprafata inconjuratoare ramasa dezgolita.

Foto 26.

Ornamentul se mai tine doar in cateva puncte si fisurile lui tradeaza aceasta conditie

Foto 27

C2. Modelarea manuala a lipsurilor ornamentale marunte

Varfurile unor frunze, o floricica sau o petala lipsa de cici, colo, cateva perle pierdute din restul siragului se pot mai usor si mai repede reface prin modelare, din chit facut cu praf de creta si clei de oase, decat prin mulare si returnare.

Acum o mie de ani, cand pentru o scurta perioada de timp am lucrat ca restaurator pentru Larry Sharr, patronul faimoasei case Lowey, din New York, am devenit acolo coleg cu un refugiat chinez avand un trecut profesional si academic impresionant in China comunista. Supracalificat pentru munca facuta la Lowey, Mike, caci asta era numele lui american, modela din chit orice portiune de ornament lipsa dupa ce identifica in alta parte a ramei respectiva portiune lipsa. O facea din ochi, cu o rapiditate uluitoare si cu o nemaivazuta precizie. Folosea bilute mici din chit pe care le inmuia in palma si apoi le cladea si suda intre ele, modelandu-le cu spatula in forma dorita. Metoda modelarii cere si ceva talent, e drept, dar cum cei mai buni restauratori si constructori de rame sunt cu totii niste artisti ratati, care au rezistat tentatiei de a deveni falsificatori, talentul de modelator le este prins la butoniera la fel ca si simtul culorilor si al texturilor. Fotografia 28 exemplifica chituirea si completarea prin modelare a unei frunze de acant de la coltul uneia dintre cele 6 rame Aman aflate in lucru.

Foto 28

C3. Restauraea unor ornamente mari si complicate

Pentru succesul acestor operatii e nevoie de cam tot ce a adunat omul de prin scoli si din viata si poate fi aplicat cu succes in rezolvarea unor probleme ce tin in principal de imaginarea unor scule si dispozitive, luarea unor mulaje complexe, turnare, modelare, microsculptura, geometrie, fizica si chimie, solventi si lubrefianti si multe, multe altele. In acest loc se va vedea la lucru nu doar rabdarea si talentul cat mai ales stiinta si judecata tehnica a restauratorului. Pe cand lucram cu Peter Stetler, ca restaurator, la New York, erau zile in care nu faceam decat sa intorc pe toate fetele o lucrare si sa incerc sa radiografiez cu mintea ce aveam sa gasesc si sa mi se intample atunci cand voi porni la treaba. Din punctul de vedere al unui strain, pierdeam timpul si eu si seful meu, vorbind, analizand, cautand indicii subtile, ca niste criminalisti, care sa ne confirme sau sa ne infirme ipotezele de lucru. Iata mai jos doar un marunt exemplu de surpriza ce te pandeste in restaurarea ramelor (Foto 29 si 30).

Foto 29

Foto 30

Cu tehnicile concrete de ampretare, turnare si reconstituire a ornamentelor mari ne vom intalni in povestea urmatoare din ciclului dedicat restaurarii unor rame Aman. Pana atunci, in incheiere, sa mai privim doua imagini care vorbesc de la sine. Ultima dintre ele este postata din pura precautie, ca sa va linistesc ca in final totul va arata asa cum trebuie dupa ce Niculina isi va face numarul ei de magie si va patina ramele reaurite.

 Foto 31

Foto 32

Va urma

_______________________________________________________________________________

     ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.

Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com

Restaurarea unor rame Aman (partea a VI-a). Fisurile ramelor

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                      
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                           
*                                                                                                                                             
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 







B2. Fisurile datorate viciilor de constructie si defectelor din lemn

Orice imbinare in lemn implica lipiri cu clei si fixari prin feronerie (cuie, suruburi, placute metalice etc.). Ascunse vederii la inceput, aceste imbinari sfarsesc prin a-si semnala tot mai insistent prezenta sub forma unor fisuri care descriu suparator de precis si inestetic traseul imbinarilor respective. Defectele lemnului (noduri, lentile rasinoase, putreziciuni etc.) isi vor trada dupa un timp si ele prezenta tot prin fisuri pe suprafata ramei. Aceste fisuri sunt insa ceva mai pitoresti, daca ma pot exprima astfel, in sensul ca ele sunt intamplatoare atat ca frecventa cat si ca desen. Si unele si celelalte vor trebui reparate atunci cand rama va incapea pe mana restauratorului caci ele evolueaza si se agraveaza in timp. Iar ceea ce nu faci astazi, cand rezolvarea este inca relativ simpla, o va face precis altcineva, altadata, cand ii va fi mult mai dificil, daca nu chiar imposibil sa mai salveze situatia.

Iata cum apar fisurile datorate delaminarii lemnului pe traseul imbinarilor prin lipire cu clei si cuie, resectiv cele cauzate de noduri,

Foto 16

Foto 17

Foto 18

Foto 22

Foto 23

Foto 24

Repararea acestui tip de fisuri implica reasamblarea partilor de lemn, daca ele sunt deja sau ameninta sa se dezlipeasca. Daca imbinarile sunt insa solide, fisurile se deschid "medicinal" sub forma de canal cu profilul in V, se impregneaza cu clei de oase cald si fluid, apoi se plombeaza cu chit daca canalul respectiv nu depaseste 2 mm in adancime. Chitul nu trebuie sa depasesca suprafata lemnului caci el mai trebuie acoperit si cu gesso, in straturi destule pentru a avea ce nivela prin slefuire, dupa uscare.

Nu toate fisurile ramelor antice trebuie sa-l preocupe pe restaurator. Daca ar fi sa personificam rama, atunci restauratorul trebuie sa se intrebuinteze sa refaca membrele ei lipsa, ranile adanci, dantura stirba, nu si ridurile, bronzul ori paloarea tenului. Tenul ramei poarta patina timpului si pe aceasta vom cauta sa o protejam cat mai bine. Ridurile de pe "tenul" ramei sunt niste firisoare fine, agitate si dense, aproape ca o retea (Foto 25). Intre aceste fisuri delicate cele datorate clacarii elementelor constructive sau nodurilor apar suparator de vizibile, aproape amenintatoare, usor de recunoscut.

Foto 25

Aici ar fi locul catorva explicatii tehnice pentru a intelege mai bine de ce nodurile sunt periculoase in viata ramelor si de ce ramele masive se croiesc neaparat din lemn stratificat (sau laminat). 

Nodurile lemnului

Nodurile nu sunt altceva decat crengile si crengutele copacului. Orice crenguta origineaza din maduva trunchiului sau din maduva (engl. pith) altei crengi din care se dezvolta. Prin sectionarea longitudinala a trunchiului, asa cum stau lucrurile la gater, scandurile si dulapii rezultati poarta in ei, sub forma de noduri, urma crengilor.  

Crengile vii in momentul taierii copacului produc asa numitele noduri albe, necazatoare. Crengile care au murit cu mult inainte de taierea copacului, cu timpul s-au innegrit si uscat, fiind in final coplesite si acoperite, inglobate in masa lemnoasa noua produsa prin cresterea in grosime a trunchiului. Aceste crengi moarte, inghitite de trunchiurile vii si aflate in crestere ne dau asa zisele noduri negre, cazatoare. Nodurile albe crapa, dar nu se desprind din masa lemnoasa inconjuratoare. Cele negre nu crapa dar se desprind. 

Cheresteaua cu noduri este de calitate inferioara. Cu cat nodurile sunt mai multe, mai mari si mai negre, cu atat mai slaba va fi calitatea lemnului respectiv. Din lemnul cu noduri se produc insa furnire interesante, cu care se placheaza mobila, dar in rame nu avem nevoie de noduri pentru ca lemnul tinde sa crape, sa se indoaie si sa se rupa exact la noduri, iar asta este abia un mic "bonus" pe langa alte miscari si transformari ale lemnului despre care am amintit deja.

Nodurile cazatoare (negre) din corpul ramei se extrag si se relipesc la loc dupa ce li s-a indepartat coaja si li s-a curatat cuibul. Deoarece volumul nodului este mai mic decat al gaurii lasate in urma, recomand folosirea unui adeziv ingrosat cu un filler de genul prafului de creta sau prafului de lemn. Adezivii epoxidici, mai scumpi, au calitatea de a umple cavitatile si de aceea pot fi folositi cu succes in acest caz.

Nodurile albe vor crapa adanc dar nu se vor desprinde. Fisurile nodurilor trebuie plombate cu lemn nou sau chituite, apoi se va reface stratul de gesso.

Laminarea lemnului

Lemnul continua sa-si schimbe dimensiunile si forma (sa se curbeze dupa reguli precise) tot timpul. Pentru a opri aceste evolutii si a-l stabiliza, dar si pentru a-i mari volumul si rezistenta fizica, lemnul se lamineaza, adica se lipesc mai multe scanduri intre ele, avand grija sa fie aranjate in asa fel incat sa se incruciseze tendintele naturale de incovoiere si rasucire ale fiecarei scanduri in parte. Cu acest prilej se izoleaza si se anihileaza si forta de reactie a nodurilor. Catargele corabiilor de odinioara erau realizate din lemn astfel laminat si ele rezistau inzecit mai bine decat daca ar fi fost croite din lemnul aceluiasi copac. 

Dupa multi ani laminarea incepe sa se deterioreze si atunci apar fisurile acelea lungi si drepte pe laturile ramei. Odata inceputa deteriorarea laminarii aceasta va continua neabatut pana la evantuala descleiere a partilor ei componente. Nimic nu este etern, dar intre doua rele suntem datori sa-l alegem pe cel mai mic dintre ele si, din punctul de vedere al constructiei ramelor, laminarea ramane solutia incomparabil mai durabila si mai buna decat ar fi fost lemnul "pur sange".

Fisurile legate de delaminare sunt lungi, drepte si urmeaza traseul lipiturii care a inceput sa cedeze. Daca delaminarea se gaseste in fazele incipiente, fisura este fina si mai scurta. Se va deschide cu bisturiul si se va practica un canal in forma de V, in lungul lipiturii originale, indepartandu-se partea de lipitura care a cedat. Acel canal se va inchide apoi cu lemn nou sau, daca nu este profund, se va chitui. Daca insa delaminarea este profunda, fisura va fi si ea proeminenta, larga si pe toata lungimea laminarii. Fisurile profunde invita la o chibzuinta matura in scopul determinarii celor mai bune metode de a o trata pentru ca, pornind de la dorinta de a opri avansul acestui gen de primejdie la integritatea ramei,  se poate ajunge usor la dezmembrarea completa a ramei (si nu doar de la colturi). Pusul laolalta a ramei dupa aceea presupune cunostinte profunde privind constructia ramelor antice. Ma infranez sa intru in amanunte de data asta din teama sa nu inspir un curajos sa se aventureze pe acest taram si sa ruineze o frumoasa si pretioasa rama antica. Acest gen de fisuri este atat de periculoas incat restauratorii prefera adesea sa le acopere "cosmetic", la suprafata, si sa lase unui restaurator nenascut inca o bataie de cap amplificata de trecerea anilor.

Va urma

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.

Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com

Restaurarea unor rame Aman (partea a V-a). Cum procedam cu fisurile ramei.

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                      
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                           
*                                                                                                                                             
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 




B) Procedee de reparare a diverselor tipuri de fisuri dezvoltate in corpul ramelor vechi

B.1. Fisurile diagonale (cele de la colturi), 

Cele mai banale fisuri si primele care apar in viata ramelor sunt cele situate la partea interioara a colturilor ramelor, respectiv acele fisuri care in timp se deschid tot mai mult si traduc fara gresala slabirea progresiva a imbinarilor dintre cele patru laturi ale ramei (vezi Foto 15).

Foto 15

Acest tip de fisura este, asa cum am zis, prima care va apare in rame si cea care evolueaza in chip dramatic, imposibil de prevenit, de la o simpla fisura abia vizibila, in rama inca noua, pana la o deschidere care poate fi masurata in milimetri si chiar centimetri, in functie de latimea ramei, umiditatea lemnului folosit la confectionarea ramei precum si de felul in care a fost sau nu laminat acesta inainte de profilare. Explicatia acestui tip de fisura consta in existenta si actiunea concertata a urmatorilor patru factori.

    a) Structura lemnului este tubulara pe toata lungimea lui. Prin aceste tuburi circula candva seva de la radacini catre frunze. Dupa doborarea copacului, apa din seva se evapora treptat (natural sau fortat) iar mineralele se depun in peretii celulelor lemnoase, contribuind astfel la rezistenta si rigiditatea lemnului.

   b) In toate constructiile din lemn intalnim diverse tipuri de imbinari: prin impanare, lipire, cuie etc. Majoritatea ramelor sunt imbinate prin incleiere si cuie, adica prin lipirea cap la cap a unor segmente profilate, de lungimi bine determinate, a caror extremitati au fost taiate cu exactitate la 45 de grade. Or acest tip de imbinare este pe cat de estetic, pe atat de deficitar deoarece incearca lipirea a doua suprafete reduse si extrem de poroase. Lemnul poate fi lipit foarte durabil doar pe lungime, in lungul fibrelor, nu transversal (cap la cap), in continuarea capilaritatii lui.

   c) Teoretic vorbind, lemnul nou (inca ud) va pierde apa pe care o contine pana cand va ajunge intr-un punct de echilibru cu umiditatea relativa ambientala. Dar prin uscare lemnul isi modifica dimensiunile fizice, adica se miceste, iar fenomenul asta se petrece mult mai sever de-a curmezisul fibrelor (tubulaturii) decat pe lungimea lor.

   d) Daca ambientul ar avea o temperatura si umiditate constanta, modificarile dimensionale ale lemnului ar trebui sa inceteze atunci cand ar ajunge in echilibru cu umiditatea relativa ambientala.  Din pacate insa obiectele din lemn nu pot fi pastrate sub clopot de sticla iar umiditatea relativa a aerului difera de la sezon la sezon si chiar de la o ora la alta a zilei. Pe scurt, umiditatea relativa a aerului scade si creste odata cu temperatura din jur. Astfel, iarna aerul este uscat si lemnul se va "strange", dar se va "umfla" la loc vara, atunci cand va recastiga treptat apa eliberata pe parcursul sezonului uscat si rece. Lemnul din cele patru laturi ale ramei va cunoaste fiecare in parte un maxim dimensional vara si un minim dimensional iarna, an dupa an, deceniu dupa deceniu, secol dupa secol. Nici cea mai solida imbinare n-ar rezista la aceste continue schimbari dimensionale fara sa slabeasca si in final sa cedeze complet, si cu atat mai putin ar putea rezista cea mai fragila dintre imbinarile posibile, respectiv cea intalnita la colturile majoritatii ramelor.

Doar marile muzee ale lumii isi pot permite sali savant climatizate si acolo miscarile dimensionale ale exponatelor executate din lemn sunt controlate in foarte buna masura. Deocamdata insa nu putem astepta facilitati identice si de la un muzeu ca cel din Craiova, ceea ce inseamna ca ramele si restul obiectelor din lemn de aici vor continua sa oscileze dimensional de la un sezon la altul. Norocul face sa fi putut repara aceste rame Aman in sezonul rece, adica atunci cand umiditatea atmosferica scazuta face ca fisurile de la colturi sa aiba amplitudinea maxima. Daca am fi restaurat aceste rame vara, am fi inchis niste fisuri care insa ar fi continuat sa avanseze in toiul iarnii, ceea ce ar fi insemnat cu certitudine redeschiderea colturilor, chiar daca sub forma unor fisuri mult mai marunte decat inainte de restaurare.

Fisurile cauzate de cedarea imbinarilor diagonale ale ramelor se repara prin refacerea imbinarilor ramei, daca acestea sunt grav compromise,  apoi curatirea fisurilor si plombarea lor cu lemn uscat si fasonat (vezi Foto 19), in asa fel incat, in final, dupa regesso-uire (vezi Foto 2o) si refinisare zona refacuta sa devina imperceptibila chiar si unui ochi avizat (vezi Foto 21).

Foto 19

Foto 20

Foto 21

Va urma

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Reproducerea integrala sau partiala a acestor articole este permisa cu acordul scris al d-lui Cornel Rosca.

Va multumim pentru intelegere. Adresa de contact este RameRoscas@aol.com