Rame Roscas

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

PASPARTU-uri, GEAMURI, RAME.

Exemplu de inramare de Valerie McClure, USA

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Paspartura (pass partout) este un carton special, nu unul oarecare. Are o grosime de cca 2 mm si grosimea asta creaza o bariera de aer intre goblenul vostru si geam. Bariera respectiva este menita sa-l protejeze de condensul si reactiile chimice care in anumite conditii au loc la interiorul ramei, daca goblenul sau fotografia se afla in contact cu geamul. Toata lumea a vazut fotografii vechi si chiar goblenuri lipite de geam, asa-i? Ei bine, condensul interior este de vina.

Contactul cu geamul nu este singurul pericol care pandeste goblenul (si in general lucrarile inramate) alte doua pericole majore sunt gazele acide si razele ultra violete (RUV). Geamul nu opreste decat partial razele UV si de aceea observati ca peretii din dosul mobilei sau tablourilor sunt mai "proaspeti" la culoare iar in jur sunt albiti. RUV e cauza. Cand deschideti o rama cu un calendar vechi sau o lucrare mai veche veti remarca usor ca acolo unde a ajuns lumina hartia sau panza s-au decolorat. RUV este de vina. Impotriva RUV se lupta cu geamuri de buna calitate. Cea mai buna protectie (99%) o ofera Museum Glass, dar asta vine cu un pret pe care romanii nu sunt pregatiti sufleteste sa-l plateasca nici daca au bani, daramite daca nu-i au. De aceea nici nu veti gasi Museum Glass in Romania, nu doar la atetelierele de inramat, dar nici macar prin muzee. De o calitate ceva mai slaba este geamul anti-reflex (AR) dar nici macar pe acesta nu-l gasiti nicaeri iar "cioburile" de care dispun eu sunt bune doar pentru facut demonstratii. A nu se confunda geamul anti-reflex cu geamul matuit care vi se va vinde in unele unitati de inramare drept geam fara...reflexe. Evident ca un geam mat nu mai reflecta, dar nu mai este nici transparent iar culorile sunt distorsionate. Geamul AR adevarat este perfect transparent iar culorile sunt mai vii decat le percepem indaratul geamului obisnuit.

Mai mentionasem un pericol, si anume gazele acide. In timp materialele se invechesc, adica se oxideaza si se descompun, putrezesc, asa-i? Nici lemnul ramelor sau cartonul pasparturilor nu fac exceptie si in procesul acesta se degaja niste gaze acide (emisii acide sau EA) care sunt responsabile cu patarea maronie a hartiilor, lemnului si a lucrarii de la interiorul ramei. Pentru evitarea acestui tip de degradare se recomanda barierele antiacide, in primul rand folosirea pasparturilor antiacide (cu PH neutru). Aceste pasparturi costa si ele mai mult, iar albul din taietura lor nu se ingalbeneste in timp.

Un alt lucru care merita subliniat e faptul ca sunt multi producatori de carton folosit la pasparturi si fiecare are propriul sistem de culori si texturi. Prin urmare, daca ti-a placut la un momentdat un paspartu verde, nu vei mai gasi acelasi verde daca nu mai nimeresti acelasi producator (doi dintre cei mai mari din lume fiind Crescent si Bainbridge). Despre pass paspartout-uri speciale puteti citi aici: http://rameroscas.blogspot.ro/2012/08/confectionarea-unor-pass-partout.html

In incheiere atentionez ca, in ultima instanta, alegerea paspartuului se face cu maxima atentie acordata culorilor, nuantelor si texturii cartonului respectiv pentru ca exista reguli precise de asortare a pasparturilor la fiecare lucrare in parte si abia dupa asocierea goblenului cu paspartura se va alege rama. Culoarea pasparturii se alege din gama de culori sau nuante SECUNDARE din fondul lucrarii. Retineti ca aveti nevoie sa inspectati si sa alegeti dintre zeci de culori, fiecare dintre ele avand la randul ei numeroase nuante, daca vreti sa va inramati bine lucrarile. Mai multe despre pass partout-ri gasiti aici http://rameroscas.blogspot.ro/2010/10/standarde-profesioniste-de-inramare_28.html

O coala de paspatura obisnuita are 120 x 80 cm. iar pretul unei foi de carton de paspartura variaza, in functie de calitate, intre 4 si 12 Euro pe metru patrat. Asta e costul pe care-l achita ramarul dvs. Daca il rugati frumos s-ar putea sa va vanda o coala. Daca aveti acces la un magazin de materiale pentru artisti s-ar putea (cel putin asa ar trebui) sa gasiti cateva culori de paspartura si acolo. Dar a te aproviziona cu paspartura dintr-o sursa saraca e ca si cum ar trebui sa gatiti ceva gustos avand la dispozitie doar sare, zahar, piper, ceapa, kiwi, porumb verde, faina si scortisoara. O inramare buna este ca o mancare gustoasa. Chiar daca nu are multe ingrediente, are exact ingredientele NECESARE iar asta nu se petrece la intamplare, ci este rodul unei selectii inteligente dintr-o resursa foarte bogata (vezi si Tablouri in rame ROSCA'S).

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

duminică, 2 decembrie 2012

CADOURI INEDITE MARCA ROSCA'S

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

(Acest material este reprodus in intregime dupa ultima mea postare pe blogul FIRME PUBLICITARE ROSCAS.)

"Apropierea sezonului cadourilor imi aminteste ca nici anul asta nu stiu ce anume as putea oferi celor dragi cu ocazia sarbatorilor. Hai sa fim onesti si sa recunoastem ca, daca sunteti ca si mine, apropierea Craciunului ne provoaca dureri de cap si o totala deruta la gandul ca nu stim inca acel cadou capabil a surprinde si bucura in acelasi timp. Pentru cei care cam au de toate alegerea cadoului devine si mai dificila. Pentru ei firma Rosca's SRL are doua solutii.

1. Rame fotografice de birou, adevarate bijueterii executate manual si poleite in aur de 22k, aur alb sau argint pur.
       Aceste rame fotografice sunt adevarate piese de colectie la manufacturarea carora se folosesc aceleasi materiale si tehnologii stravechi care au adus pe lume si ramele capodopereleor gazduite de marile muzee.
       ROSCA'S SRL este unicul producator mondial de rame fotografice de calitate muzeala si, daca doriti sa vedeti si sa intelegeti mai multe, va invit sa dati clik    A I C I    si apoi cercetati in josul paginii.
      Retineti ca asemenea cadouri nu se produc decat la cerere si ele trebuie comandate din timp pentru a avea ragazul sa fie produse conform specificatiei fiecarui client in parte. Iata doar trei exemple mai jos:

Astfel de cadouri sunt de asemenea potrivite pentru sefi si cei care au de toate.

2. Placi sculptate/gravate manual in lemn, pictate si aurite cu scene, mesaje sau simboluri cu semnificatie deosebita in viata celui care primeste cadoul.

Sa privim la cateva exemple:

O placa rezidentiala este un cadou neobisnuit, dar care va surprinde si bucura. Sa nu va mire daca primitorul cadoului isi va expune placa respectiva undeva pe peretele exterior al casei.

Cu siguranta dl. Simon Berry a fost placut surprins sa primeasca din partea colaboratorilor lui de la Ford o placa de genul acesta.

Stapanul unui Bichon sau Puddel ar fi foarte surprins si amuzat sa primeasca o placa "caine rau".

O placa cu un mesaj criptic bazat pe o parafrazare din Sorescu a surprins pe cel caruia ii era destinata.

O gluma memorabila, intre prieteni, cu ocazia inaugurarii casei unuia dintre ei.

Umorul si surprizele nu cunosc limite. Dar asta nu inseamna ca nostalgia nu poate inspira si ea cadouri surprinzatoare intre oameni care se cunosc de multa vreme. Iata in final un astfel de cadou al carui talc il cunosc doar pe jumatate. Se pare ca aceasta placa trebuia sa aminteasca destinatarului de niste imprejurari legate de canarii bunicului sau, din Italia.

INAPOI SPRE PAGINA DE PORNIRE
INAPOI SPRE MARTURIILE CLIENTILOR
SPRE WEB SITE-ul ROSCAS "

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

ALTFEL DE GOBLENURI

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S" *

* 1) Rame Roscas (general) *

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat) *

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                   *
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                            *
*                                                                                                                                              *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Vorbind in continuare despre goblenuri si agonia acestui gen, traiesc anticipatia unei bucurii mai vechi pe care nu v-am impartasit-o pana acum deoarece nu aveam siguranta ca asta i-ar interesa si pe altii. Azi nu mai sunt atat de ezitant si de aceea va incredintez urmatoarele ganduri.

Pe mine unul stiu ca m-ar turti complet sa vad niste goblenuri reproducand scene sau, si mai bine, detalii din picturile rupestre de la Altamira!!! La fel de mult m-as bucura sa vad (si chiar sa posed) niste prelucrari goblen dupa tablouri moderne gen Braque sau Picasso.

Cred sincer ca nu atat arta goblenului a devenit desueta cat subiectele tratate. De prea mult timp goblenu isi extrage inspiratia si a ajuns sa se confunde cu dulcegariile expirate de genul cabanutelor, poienitelor, caprioarelor, copilasilor si ingerasilor diafani, a cascadelor si pasarelelor. Genul acesta de imagini nu le mai regasim astazi decat prin foarte, foarte putine case si, cu rare exceptii, el intruchipeaza ideea de kitsch. Nu spun ca prelucrarile dupa Braque ar fi mai cautate decat goblenurile clasice (nici macar nu stiu sa se fi cusut vreodata asa ceva), dar cu siguranta imaginea braque si chiar cea abstracta este mai potrivita designului interior contemporan decat romantismul galant al goblenurilor traditionale.

Eu, unul, as saluta cu mult entuziasm (si daca as avea mai multi bani as comanda cu placere) niste prelucrari goblenistice dupa Gustav Klimt (cautati imaginile unor lucrari de Klimt pe Google si apoi spuneti-mi ce credeti despre ideea mea), apoi cateva lucrari cubiste celebre (Braque si Picasso de ex.) si chiar dupa niste lucrari abstracte. Acestea din urma le-as vedea interesante chiar si pe un punct mai mare si mai spornic si neaparat de dimensiuni mai generoase (100 cm si mai bine de atat).

PS: am o propunere care sper sa tenteze pe careva (sau pe mai multe) dintre voi. Ofer la schimb ramele mele, in dimensiuni si modele la comanda, contra catorva prelucrari goblenistice dupa Klimt, Braque si Picasso. Se ofera cineva?

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Din nou despre goblenuri. O profetie implinita ...de altii.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Una dintre calitatile mele (nu ca ar fi prea multe) este aceea ca zaresc uneori mai departe decat multi dintre prietenii mei. Darul acesta vine insa la pachet cu fapul ca sfaturile mele bine intentionate cad de cele mai multe ori in urechi fudule, irosindu-se astfel cu totul. Asa au stat lucrurile si cu subiectul originar al acestui topic.

Iata insa ca la doi ani de la prima mea articulare a unui gand de revigorare a artei goblenului (disperant innamolita in reprezentari bucolice si abordari naive ale unor subiecte reluate pana la epuizare) ma razbuna o stire aparuta astazi, 3 Noiembrie 2012, in sectiunea de Arte si Cultura a Huffpost-ului, unde este vorba despre "extraordinara realizare artistica a d-nei Cayce Zavaglia" a carei arta va fi expusa in Decembrie la Lyons Wier Gallery din Art Miami. Femeia aceasta face ceea ce va invitam si eu pe voi sa faceti cu doi ani in urma, fara a avea pretentia ca asta inseamna o gaura in cer, respectiv portretizeaza cu acul si ata. Iata cateva dintre lucrarile artistei. Va las sa le analizati si sa visati la pretul acestor lucrari ...neinramate. Va reamintesc ca in acest rastimp ati cusut cu inversunare floricele, cabanute si "copii muciosi" care s-au adaugat altor zeci si sute de floricele, cabanute si copii muciosi greu sau deloc vandabili... si ati ignorat portretele, desi cu totii stim cat sunt ele de pretioase in ochii familiei si cat de mult cheltuiesc unii pentru a-si rasfata copiii, sotiile sau iubitele cu daruri si surprize fara numar. Din pacate cam asta este vocatia romneasca: unde-i bine, vai de mine! Unde-i rau, hop si eu! Sper ca macar exemplul acestei americance sa va fie de mai mult folos decat v-au fost sfaturile mele cu doi ani de zile in urma.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

miercuri, 31 octombrie 2012

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a cincea).

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Sa privim cu atentie singurele doua imagini frontale de care dispunem cu rama pe care proprietarul ei o prezinta drept rama Grigorescu in speranta de a-i gasi un cumparator. In imaginea a treia, pentru comparatie, a fost introdus si un colt de rama Grigorescu -reproducere realizata in atelierele ROSCAS dupa originalul aflat in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei.

Fig. 5.1. Vedere generala fata a ramei de evaluat

Fig. 5.2. Vedere de detaliu a ramei de evaluat

Fig. 5.3. Alaturare rama Grigorescu (sus) si rama de evaluat.

Din punct de vedere stilistic remarcam lipsa panoului exterior nisipos, texturat, panou emblematic pentru cee ce inseamna rama Grigorescu, si inlocuirea lui cu un ornament plat si inexpresiv de tip Carla Moratta.

Secolul XIX a ingaduit betia ornamentala prin usurinta cu care masa de turnare si tehnologiile moderne au facut posibile inventia si inovatia la nivelul manufacturarii ramelor. Nu tot eclectismul care a urmat a lasat urme durabile in istoria artei, dar trebuie recunoscut ca, din punctul de vedere al istoriei ramelor, secolul acesta a fost unul extrem de prolific. Oare ramele Grigorescu au evoluat in mai mult decat o singura varianta? Cum nu aveam certitudinea ca posed aici raspunsul corect, am apelat la un specialist MNAR care mi-a confirmat ceea ce banuiam si anume ca nu exista "tulpini" stilistice si ca in acest caz specific ne uitam la alt gen de rama decat Grigorescu.

Deoarece ramele din secolul XIX si inceputul secolului XX nu incep si nici nu se sfarsesc cu ramele Grigorescu, ne vom continua investigatiile cu intentia de a stabili vechimea ramei de evaluat (pe baza acelor indicii evidentiate in cele trei fotografii care mi-au fost oferite).

Existenta, numarul si forma fisurilor aparute pe rama sunt tot ce avem la dispozitie pentru a-i stabili autenticitatea si vechimea. Fisurile si evolutia lor sunt in stransa legatura cu natura materialelor folosite. Astfel,
1) nu ma astept sa gasesc fisuri transversale la nivelul colanului deoarece in acest gen de rame colanul este turnat din ipsos si e montat abia dupa uscare, cu ajutorul cleiului de oase si a cuielor. Ipsosul este un material stabil care nu se dilata si comprima in timp. Conflictul dintre rigiditatea colanului si tensiunile sezoniere ale lemnului se va rezolva cu timpul prin delaminarea ornamentului. Intr-un final acesta va sfarsi prin a ramane ancorat de rama doar cu ajutorul cuielor. Fisurile de delaminare incep sa apara dupa cateva decenii de existenta a ramei si ele sunt observabile la baza ornamentului, in zona in care colanul a fost montat pe rama. Din unghiurile din care au fost realizate fotografiile nu se poate distinge nicio astfel de fisura.
2) blocurile de la colturile colanelor sunt de obicei realizate din masa de turnare pentru ca elasticitatea acestui compozit sa ingaduie o imbinare cat mai exacta. Portiunile din masa fisureaza in timp dupa formule complicate si asta rezulta intr-un desen cu aparenta haotica. Marind imaginea de detaliu putem remarca fisurarea naturala a ornamentului din masa. Grafia acestor fisuri precum si faptul ca blocul ornamental este inca intreg ma obliga sa datez rama ca avand aproximativ 50 de ani.
3) Apare suspect ca ornamentele din masa (cel marunt, de la interiorul ramei, si cel Carla Moratta, de la exterior) nu sunt fisurate transversal, ornamentele din masa neramanand intacte mai mult de zece, douazeci de ani. Aceste ornamente sunt prea subtiri si fragile pentru a fi realizate din ipsos. Singura alternativa ramane masa de turnare iar aceasta fisureaza relativ repede.
4) Tot la rubrica de atribute suspecte notez lipsa totala a fisurilor de imbinare de la colturile ramei precum si absenta fisurilor in suprafetele de gesso. Aceste curiozitati nu-si au decat doua explicatii: fie rama este mult mai recenta decat ar vrea sa para, fie a fost restaurata recent. Favorizez prima explicatie deoarece am fost incapabil sa determin semne specifice de interventie exterioara. Nici spatele ramei nu tradeaza vre-o manopera de restaurare.
5) rama a suferit unele accidente dar cicatricile lor au fost acoperite cu vopsea de bronz. Cel care a vopsit rama nu a incercat sa imite vechimea si a lasat protuberantele ramei acoperite cu vopsea proaspata, chiar daca acestea sunt primele care se uzeaza. In schimb a protejat cu grija insertia (pass partout-ra) pentru a servi argumente [false] celor care ar vrea sa cumpere rama aceasta. Paspartura aceasta vrea sa para a fi fost aurita cu aur veritabil si sa ingaduie o estimare avionistica a varstei ramei.
Cel care intentiona sa-mi plaseze aceasta rama imi descria marcile de "aur autentic" de pe insertia ramei si spunea ca sunt vizibile la 5 cm distanta una de cealalta. Or, chiar si daca n-as fi vazut acea insertie, amanuntul acesta ar fi tras semnalul de alarma in mintea mea deoarece:
a) foita de aur masoara 8,5 cm si
b) niciun auritor nu si-ar fi batut singur cuie in talpa taind aurul in bucati mai mici (risipa) pentru a auri o suprafata atat de simplu de acoperit cu fragmente de foita de lungime intreaga.
c) marcile de aur sunt de o regularitate si format impecabil, ceea ce inseamna doua lucruri: fie sunt false, fie auritorul era un mare maestru, dar atunci revin la nedumerireaanterioara, aurirea cu fragmente mai mici de foita de aur avand loc doar daca esti nesigur sau daca ai de aurit ornamente accidentate avand crevase adanci si inguste. Nu este cazul.
d) rama de tipul acesta avea insertia (paspartura) aurita complet si perfect, fara pauze sau marci, aparitia marcilor fiind rezultatul subtierii stratului de aur ca urmare a nenumaratelor stergeri si curatiri pe parcursul anilor. Asfel stand lucrurile, putem fi sigur ca auritorului din vechime nu-i pasa de marci mititele, impecabil aliniate, ci doar de cum sa poleiasca mai repede si mai bine. Doar un restaurator ar auri si apoi invechi aurul ca sa se vada marcile lui, la fel cum ar aparea ele pe restul ramei, in consens cu varsta obiectului respectiv.
In concluzie, aurirea insertiei ne dovedeste o manopera tarzie, facuta cu intentii frauduloase. Elimin posibilitatea de a ma uita la munca unui confrate restaurator sau reproducator de rame antice deoarece un astfel de individ ar fi stiut ca rama aceasta nu este un original si nici macar un fals de calitate, nepierzand timpul cu reproducerea sau restaurarea ei.
6) bomboana pe coliva o reprezinta faptul ca insertia este aurita cu imitatie de aur, dar ca s-au luat precautii ca ea sa para a fi fost, in realitate, aur. Aurul si imitatia de aur sunt doua metale atat de diferite in aspect si proprietati fizice incat doar cu foarte multa pricepere, noroc si rafinament ultimul poate fi adus sa semene cu aurul pana la punctul la care un negustor de antichitati oarecare sa poata fi totusi pacalit.

Desigur ca mi-ar placea sa pot inspecta si in realitate aceasta rama. Ma tem insa ca atunci as gasi inca si mai multe indicii care sa-mi spuna ca privesc o rama "ciudata" care devine un fals doar in masura in care este intentionat impinsa pe piata ca fiind o antichitate, o rama stil Grigorescu, ceea ce categoric nu este cazul.

Sfarsit.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

sâmbătă, 20 octombrie 2012

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a patra).

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Spatele ramei de evaluat.

In mod normal, in aceasta faza ar trebui sa inspectam rama de evaluat cu maxima atentie, din toate unghiurile si punctele de vedere. Trebuie reamintit insa faptul ca nu am avut niciodata acest privilegiu si ca mi-au fost oferite doar trei fotografii ale ramei cu pricina. Analiza mea se va baza exclusiv pe aceste trei fotografii. Chiar si in aceste conditii precare se pot face multe observatii utile si se pot extrage o multime de concluzii valabile. Spatele ramei ne arata urmatoarele:

1) culoarea lemnului este consistenta cu o vechime de cel putin 50 de ani. Brunul inchis pe suprafata lui ne spune ca rama aceasta nu a avut o acoperitoare de praf (o hartie lipita pe spate) si ca lemnul s-a oxidat liber mult mai rapid decat daca ar fi fost protejat de invelitoare.

Fig. X Stanga, rama de evaluat. In dreapta, rama Grigorescu.

2) constructia ramei e motiv de uimire. O comparatie intre cele doua rame, cea supusa analizei noastre, la stanga, si rama Grigorescu din patrimoniul MA Craiova, in partea dreapta a fotografiei de mai jos, demonstreaza diferente foarte mari pe care doar un constructor de rame experimentat le poate descifra cu precizie.

Astfel, rama Grigorescu (MAC) a fost construita din rasinoase de buna calitate, in sensul ca au fost evitate nodurile, ele fiind sursele unor defecte ascunse care vor deveni suparator de pregnante odata cu trecerea timpului. Dincolo de lipsa nodurilor, constructorul acelei rame nu a mai avut si alte griji legate de durabilitatea operei sale. Astfel, lemnul este introdus in lucrare fara a fi fost laminat imprealabil. Nu l-a interesat nici macar desenul fibrei lemnului pentru a alege ca toate cele patru laturi ale ramei sa fie omogene din punct de vedere morfologic si deci sa reactioneze similar la stimulii de mediu. Nu a existat nici o incercare "tamplareasca" de a stopa ori de a intarzia fisurarea, deschiderea si mai apoi ruinarea imbinarilor ramei prin modificarile dimensionale sezoniere inerente lemnului. Aceste amanunte ne permit sa concluzionam ca rama este opera unui om cu rudimentare cunostinte de lemn si de tamplarie, unul care nu stia nimic despre calitatile si defectele lemnului.

Din contra, rama de evaluat este construita dintr-o esenta rasinoasa de proasta calitate, una in care nodurile erau prea dese pentru a mai putea fi evitate. Niciun constructor de rame, daca are de unde alege, nu va decide sa foloseasca un lemn prost in construirea unei rame. Fauritorul acestei rame nu a avut de ales si probabil ca a construit rama intr-o perioada sau intr-un loc tarat de privatiuni. Privind la aceasta rama am sentimentul pe care si un arhitect l-ar avea descoperind o casuta delicata si cocheta construita din chirpici. Chiar trebuie sa-ti lipseasca caramida ca sa recurgi la chirpici, nu-i asa? In schimb, cel care a construit aceasta din urma rama avea solide cunostinte despre lemn si tamplarie iar grija lui pentru soliditatea si durabilitatea structurii lemnoase a ramei este cu totul remarcabila si de laudat. Omul acesta stia ca o lucrare din lemn rezista mai bine timpului daca e construita din mai multe fasii de lemn lipite intre ele. Este evident ca stia cum lucreaza lemnul in timp si ca s-a straduit sa intarzie cat mai mult deschiderea colturilor ramei, utilizand cel putin doua pene din lemn (1 si 2) menite a securiza partea cea mai vulnerabila a unei rame, respectiv imbinarile laturilor ei. Daca pana exterioara triunghiulara (nr. 2) nu are nimic extraordinar, fiind un procedeu raspandit de securizare si intarire a imbinarilor unor rame de o calitate medie si superioara, pana nr. 1 este surpriza cea mai placuta atat prin felul in care a fost realizata cat si prin pozitionarea ei deosebit dfe inteligenta. Suspectez ca rama aceasta are pene de lemn pana si in carnea imbinarilor deoarece acestea au rezistat uluitor de bine in timp. Chiar suspect de bine. Asemenea manopera ramane nestiuta contemporanilor si, evident, nerasplatita. In concluzie, rama de evaluat are o constructie foarte moderna care tradeaza un constructor abil cu o minte foarte educata, un om de caracter, sincer preocupat de durabilitatea lucrarii lui. Acesta-i un profil mult diferit de cel al constructorilor de rame din secolul XIX.

3) imbinarile ramei sunt impecabile si nu arata urme de restaurare. Asta nu poate insemna decat un singur lucru si anume ca privim la o rama foarte bine construita din start si nu chiar atat de veche pe cat ar vrea sa para. Pe de-o parte, culoarea lemnului ne-ar indica o vechime de cel putin 50 de ani; pe de alta parte, calitatea precara a lemnului si imbinarile inca perfecte ale ramei sfideaza prima impresie. Oricat de bine ar fi fost construita aceasta rama din brad, ea a fost si este inca in proprietate particulara si cu siguranta nu a fost pastrata tot acest timp sub clopot de sticla. Deci nu putea evita contractiile si dilatatiile sezoniere cu consecinta fisurarii si mai apoi a cascarii colturilor. Oricat de bine ar fi fost uscat lemnul si oricat de bine ar fi fost inchisa o rama din lemn de brad, imbinarile ei ar fi cedat in cativa ani. Nu este cazul aici si acesta este cel mai suspect amanunt pe care fotografia dosului de rama ni-l dezvaluie.

Culoarea lemnului nu este un indiciu irefutabil de vechime, ea putand fi simulata relativ usor. Felul in care se comporta lemnul vechi insa e ceva mult mai greu de simulat. Nu e imposibil de realizat, dar e cu totul nerentabil in cazul unei rame de mai mica valoare. Daca in acest context mai introducem modernitatea constructiei si emanciparea surprinzatoare a constructorului, incepem sa suspectam o falsa antichitate si acest sentiment ne va face sa inspectam fata ramei cu o atentie indoita.

(va continua)

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------

luni, 15 octombrie 2012

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a treia).

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"

* 1) Rame Roscas (general)

* 2) Firme publicitare Roscas (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)
*    4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Datarea unei rame antice presupune ceva cunostinte de fizica si chimia lemnului si a materialelor ce intra in componenta ramei. Sa rezumam esentialul acestor cunostinte.

Despre umiditatea lemnului

Lemnul isi schimba in chip dramatic dimensiunile fizice ca urmare a pierderii apei libere aflate in celulele sale vii. Prin uscare lemnul se contracta mult mai pronuntat pe latime si grosime decat o face pe lungime. Chiar si dupa ce a ajuns in echilibru perfect cu mediul, lemnul va continua sa sufere modificari sezoniere mai mici, dar repetate an de an pe toata durata serviciului sau, in functie de umiditatea relativa a atmosferei locale. Excesul de umiditate din aerul cald va fi preluat de lemn, cu rezultatul dilatarii lui, mai mult pe latime si grosime decat pe lungime, pentru ca iarna sa aiba loc procesul invers si lemnul sa cedeze umiditatea acumulata in sezonul cald, cu care ocazie el se contracta, la fel, mai mult pe latime si grosime decat pe lungime. Daca miscarile acestea sezoniere ii vor fi impiedicate prin incleiere sau prin constructie, lemnul va suporta tensiuni imense si in final va crapa in lungul fibrei.

Pe langa modificarile geometrice datorate uscarii si mai apoi adaptarii sezoniere la variatiile de umiditate atmosferica, lemnul se va curba si rasuci in chip spectaculos. Aceste rasuciri si incovoieri provin din lipsa lui de omogenitate. Chiar daca provine din acelasi trunchi de copac, lemnul are noduri distribuite intamplator in masa lui si un desen variabil al fibrelor si inelelor lui de crestere. Nodurile sunt mari vulnerabilitati structurale ale lemnului, in zona lor intamplandu-se fracturile dar si strambarea lemnului. Desenul si densitatea fibrelor in masa lemnoasa depinde de modul in care a fost debitata cheresteaua cu gaterul. Corfirea scandurii (curbarea ei in forma de burlan ) si rasucirea ei are intotdeauna de aface cu fibra in timp ce strambarea si ruperea au drept cauze tensiuni in zona nodurilor din masa lemnoasa. Crapaturile care apar in lungul fibrelor au drept cauza constrangerea lemnului (prin lipire sau incorsetare in cadrul unei structuri rigide). Neputandu-se contracta si dilata in voie, lemnul se va fisura profund. Fisurile sunt felul in care lemnul se elibereaza de sub tensiuni si constrangeri fizice. Fisurile acestea nu slabesc proprietatile fizice ale lemnului. O grinda fisurata in felul acesta continua sa-si faca treaba perfect chiar daca nu mai este intacta. Cu totul altfel stau lucrurile la imbinari. Acolo fisurile anunta cedarea incleierilor si debutul procesului de degradare a imbinarilor structurii respective.

Fig. 1

Asa arata distrugerile suferite la imbinari de o rama neoclasica franceza cu panou canelat avand o vechime de pana la 150 de ani. Cauza tuturor acestor distrugeri o constituie modificarile dimensionala neincetata a lemnului odata cu variatia sezoniera a umiditatii din atmosfera. Chiar daca aceasta fisura nu este cascata la fel de mult ca altele de aceeasi varsta, este sigur ca laturile acestei rame nu se mai tin impreuna decat prin cuie si prin rugaciunile muzeografilor. Adevarul este ca aceasta rama frantuzeasca a beneficiat de o imbinare mai laborioasa si mai durabila la colturi decat "moderna" debitare si lipire la 45 de grade (vezi Fig. 2).

Fig. 2

De ce se deterioreaza lemnul odata cu trecerea timpului

Uscarea lemnului si apoi miscarile lui sezoniere fac parte inerenta din procesul de imbatranire dar abia apa, insectele, ciupercile si bacteriile produc ravagii ireversibile in lemn, consumandu-l. Doar ele sunt responsabile de subrezirea lemnului vechi, nu uscarea, fisurarea si nici modificarile lui dimensionale sezoniere. In conditii de temperatura si umiditate ideale lemnul rezista mii de ani, asa cum o dovedesc piesele din lemn recuperate dinsiturile antice sumeriene sau egiptene.

Imbinarea lemnului

Cele mai stabile imbinari in lemn sunt cele mecanice, adica cele in care partile componente se intrepatrund si se blocheaza reciproc. Bisericile si morile taranesti din lemn, aflate din zona Gorjului si Maramuresului, sunt construite fara ajutorul cuielor si a cleiului.
Daca ramele medievale primitive nu incercau sa-si ascunda natura lor lemnoasa, neascunzand felul in care erau ele executate si imbinate, cu timpul ramele tablourilor au dorit sa para ceea ce nu erau, adica nite corpuri masive si omogene turnate din aur si finisate cu mult rafinament si arta. Din aceasta cauza imbinarile robuste dar vizibile de la colturi au fost inlocuite prin taieri precise la 45 de grade si imbinarea laturilor prin incleiere si cuie. Odata acoperite cu gesso aceste rame ofereau iluzia continuitatii si omogenitatii. Genul acesta de imbinare este insa pe cat de aspectuos, la o prima inspectie, pe atat de subred si perisabil in timp. Chiar si cea mai perfect imbinata rama de acest fel este condamnata sa esueze total in cca 100-150 de ani, cand aceasta va fi mentinuta intreaga doar prin forta cuielor si ornamentelor plasate pe la colturi. In functie de umiditatea si calitatea lemnului folosit la constructia lor precum si de precizia imbinarilor, genul acesta de rame vor dobandi primele fisuri la colturi in chiar primele luni sau ani de existenta, iar fisurile acestea nu vor face decat sa se dezvolte si sa se adanceasca mereu.

Fig. 3

In a treia imagine vedem spatele unei rame Grigorescu din patrimoniul Muzeului de Arta Craiova. Rama este imbinata simplu, fara grija fata de durabilitatea ei in timp, laturile ei fiind taiate la 45 de grade si imbinate cu ajutorul cleiului cald si al cuielor. Dupa cum vedem, toate cele 4 colturi au cedat in mod identic, sub tensiunea modificarilor sezoniere ale lemnului, si s-au desfacut aproape complet. Spatele acestei rame ne previne ca privim spre o piesa modesta, de valoare moderata, numai buna pentru sutele de care cu boi pictate de artist.

Zece semne ale vechimii ramelor

In functie de felul in care au fost construite, ramele imbatranesc in chip diferit. Cum aici ne ocupam de rama Grigorescu, in continuare ne vom raporta la acest tip de rama, adica la ramele stucate, tipice secolului XIX.
1) Constructorii acelei perioade nu dovedeau o grija speciala pentru perfectiunea si durata de viata a ramelor lor si de aceea lemnul predilect era unul de brad, destul de noduros. La standardele de azi lemnul respectiv ar fi utilizat doar in constructii, la garduri si ambalaje, nicidecum in tamplarie si cu atat mai putin in rame.
2) lemnul expus aerului oxideaza si lucrul asta se traduce printr-o colorare maronie, din ce in ce mai inchisa pe masura trecerii anilor.
3) In ordine cronologica, primele fisuri sunt cele de la interiorul colturilor. Acestea anunta debutul destramarii imbinarilor si se dezvolta in forma de V. Tipul acesta de fisura este consecinta directa a schimbarilor dimensionale care au loc in lemn cu ocazia uscarii si a schimburilor sezoniere de umiditate.
4) ca urmare a celorasi tensiuni si modificari dimensionale sezoniere in lemn, stratul liber de gesso de la suprafata ramei se fisureaza si el. Primele fisuri in gesso sunt relativ drepte si perpendiculare pe fibra lemnului. Ele se indesesc cu timpul tot mai mult si la un momentdat tind sa se uneasca treptat formand o retea din ce in ce mai fina si deasa. O suprafata de gesso din secolul XIX prezinta in general doar fisurile drepte, perpendiculare pe fibra lemnului, dispuse la distante medii de aproximativ 5 cm, in timp ce ramele de 4-500 ani vechime ne arata o suprafata brazdata in toate directiile de o retea fina de fisuri -numita craquelura- cu "ochiuri" de dimensiunea semintelor de tomate coapte, sau chiar mai mici.
5) ornamentele aplicate pe rama se fisureaza doar aparent aberant. In realitate acestea fisuri apar de-a lungul granitelor care separa zonele masive de cele delicate. In metalurgie acelasi gen de fisurari apare in urma racirii pieselor complexe in ritm prea vioi.
6) proeminentele ornamentelor, muchiile si suprafetele plane ale ramei sunt mai mult sau mai putin uniform uzate de numeroasele atingeri datorate numeroaselor operatii de curatire.
7) semnele unor loviri accidentale sub forma unor intepaturi, indentatii si ciobituri.
8) pete datorate unor arsuri sau accidente fluide de genul stropirilor si scurgerilor.
9) depozite de grasime si fum in depresiunile ramei,
10) diverse semne ale prezentei insectelor, asa cum ar fi excrementele de muste, gaurile de cari etc.

(va continua)