Sunt insa si situatii exceptionale, cand rama originala a fost pierduta sau nu este disponibila, si atunci reproducerea se va baza doar pe schite si fotografii, de ansamblu si de dataliu. Cu cat mai multe fotografii, cu atat mai bine. In cel mai dificil dintre cazuri exista doar o singura fotografie si nici aceea de buna calitate. De un asemenea caz ne vom ocupa in continuare.
Clienta ramei a fost "amiralul" goblenului romanesc de cea mai inalta calitate. Dumneaei a diagramat si cusut la scara 1:2 copiea unei picturi de Carlo Dolci (1616-1686), tablou aflat in patrimoniul Getty Museum, Los Angeles. Panza se intituleaza "Sfantul Matei scriindu-si Evanghelia". O vedeti mai jos, in fig. 01. Ea a fost reinramata candva intr-o rama din secolul XIX si astfel a ramas cunoscuta pana in zilele noastre.
Ca reper ni se ofera imaginea de mai sus (depistata ca fiind unica de pe internet in care apare si rama tabloului) si ni se cere reproducerea ramei respective. Fotografia era insuficient de mare pentru a o putea studia in detaliu dar, tehnic vorbind, jobul acesta era o provocare careia, in Romania (si nu numai aici), doar ROSCA'S ii putea face cu succes fata.
Noi ne vom apuca de lucru dar nu inainte de a supune imaginea unei lungi inspectii si interpretari. Fiecare detaliu si umbra sunt interpretate\ pentru a descifra corect profilul, textura, relieful si conturul ramei si ornamentelor ei. Fata de inramarea originala am decis sa marim putin gabaritul ramei si sa o facem usor mai lata, rama din imagine parand a fi mai degraba insertia unei rame care nu a mai incaput in cadru decat rama in sine.
Rama noastra va fi executata din cherestea de plop de esenta superioara, celebrul euro-american I-214, uscat timp de patru ani in incinta atelierului ROSCA'S, mai intai in aer si apoi in uscatorul solar.
Iata cum arata rama noastra in forma ei cruda, de lemn brut. Dupa cum vedeti si in fotografii lemnul a fost ales cu mare grija si apoi prelucrat sa se conformeze imaginii furnizate de client (fig. 02 si fig. 03). Faceti clic pe imagini pentru a le mari.
Rama are un spandrel cu deschiderea octogonala. Spandrel-ul, construit separat, a fost atasat prin falt ramei exterioare. Inca o data va invit sa remarcati imbinarile perfecte si materialul impecabil, fara noduri sau alte defecte. Defectele lemnului au darul sa isi semnaleze existenta, mai devreme sau mai tarziu, si de aceea o rama de calitate porneste intotdeauna de la calitatea materialelor si continua cu cea a executiei.
In continuare fetele ramei vor fi acoperite cu 4-6 straturi de gesso iar apoi suprafata va fi redefinita prin slefuire manuala. Gesso este numele italian stravechi pentru un grund pensulabil protector, care contine praf de creta si clei de oase. In urmatoarele doua imagini vedem rama deja acoperita cu gesso (fig. 04 si fig. 05).
fig. 05
Pe suprafata din gesso rectificata ramele stucate primesc ornamentele din masa sau ipsos de modelaj, dupa caz. Ambele metode au fost larg folosite in secolul XIX. Rama Grigorescu cu colan si panou nisipos avea ornamente din ipsos in timp ce rama de care ne ocupam aici are ornamente din masa (eng. compo). Masa (compo), prima rasina termoplastica inventata de om cu niste sute de ani in urma, este un material ideal in ce priveste ramele dar a ajuns sa fie intensiv utilizata abia in secolul al XIX-lea. Aceasta masa, a carei reteta variaza de la o manufactura la alta si este transmisa "din tata in fiu", contine in proportii diferite praf de creta, clei de oase, ulei vegetal si calofoniu. Am intalnit si retete in care se strecura o mica doza de glicerina si chiar galbenus de ou, drept liant, in timp ca in altele se folosea pentru filler gipsul calcinat, bentonita ori chiar hartie macerata si atunci ornamentele rezultate erau din categoria "papier mache". Asa cum banuiti, masa de turnare este o "coca" foarte docila atunci cand este proaspata si calda si care, dupa racire, ramane flexibila o bucata de vreme, are memorie (adica pastreaza conturul formei in care a fost presata) si se intareste prin uscare, devenind casanta. Aceste proprietari o faceau ideala pentru turnat ornamente si alte obiecte de decor. Masa se poate picta sau auri, dupa caz. Durata de viata a ornamentelor din masa se masoara in sute de ani dar ea este scurtata drastic intr-un mediu in care temperaturile si umiditatea sunt lasate sa fluctueze natural.
In lipsa ramei originale dupa care am fi putut lua amprenta ornamentelor, acestea au trebuit recreate. Pentru a (re)crea un ornament folosim calculatorul la indreptarea, redimensionarea si treansformarea in desene a imaginilor fotografice. Ornamentul in sine va fi sculptat sau modelat, dupa nevoi. Ornamentul modelat se copiaza si se corecteaza succesiv in ipsos, masa si ceara de modelaj. Modelarea ornamentelor apeleaza la dexteritati, tehnici si tehnologii asemanatoare celor la care recurge si bijutierul. In fig. 06 vedeti un instantaneu sugestiv din timpul modelarii initiale in plastilina a ornamentului principal. In figura 07 vedeti niste mulaje din guma siliconica luate dupa ornamentele din plastelina.
Ornamentele din masa sunt ilustrate in imaginea din fig. 08. Ele sunt flexibile si retin formele matritei din care au provenit. Pentru a nu se usca si deveni rigide ele se pastreaza in pungi de nylon.
Dupa montarea ornamentelor din masa pe rama alba cu suprafetele ei rectificate deja manual, prin slefuire, incepe sa se vada luminita de la capatul tunelului (figurile 09 si 10)
Dupa uscarea si retusarea ornamentelor rama este gata de aurire. Ramele din trecut aveau usoare imperfectiuni care tradau manualitatea lor. A sti care imperfectiuni trebuie acceptate si care trebuie corectate este o chestiune de experienta si rafinament, deoarece nu vrem ca reproducerea unei rame antice sa aiba aerul de perfectiune industriala sau, dimpotriva, cel de neglijenta si lipsa de dexteritate manuala. Datorita felului concret in care sunt produse precum si al flexibilitatii lor initiale, ornamentele din masa contin usoare imperfectiuni de turnare si mai ales de montare. Dar nici ramele antice nu sunt perfecte la acest capitol.
In urmatoarele doua imagini se exemplifica acoperirea ramei cu bolus galben, rosu si negru, pasii premergatori auririi. In imaginea din fig. 12 vedeti cum se prezinta rama gata de aurit.
Urmeaza poleirea ramei. Ea ar fi trebuit sa se faca cu foita de 22-23K dar, din motive care tineau de insuficienta bugetului, proprietara ramei a ales varianta finisarii cu foita de Schlagmetal. Spre deosebire de aur, care niciodata nu oxideaza si este produs intr-o gama larga de puritati, culori si nuante, Schlagmetalul se vinde in doar trei nuante de auriu si daca nu este bine protejat va oxida si se va inchide la culoare. Si nu neaparat in mod uniform! Diferenta dintre ramele finisate in aur si cele finisate in Schlagmetal este vizibila cu ochiul liber, mai ales prin comparatie directa. Culoarea, grosimea si transparenta foitei, marcile de aurire, jocul dintre suprafetele mate si cele lustruite sunt locurile unde trebuie cautate diferentele.
Indiferent daca folosim insa foita de aur pur sau imitatie de aur, rezultatul imediat al auririi este de o stralucire intensa, falsa si stridenta din cale afara; ea nu poate fi tolerata ca atare, ci trebuie "stinsa". Gusturile noastre estetice au evoluat in timp si astazi ne repugna suprafetele si decortatiunile kitschoase, strident metalizate si stralucitoare, si admiram in schimb aspectul calm, stins si invechit al obiectelor aurite. In fig. 13 remarcam aspectul nemultumitor al ramei imediat dupa aurire.
In imaginile urmatoare, vezi fig. 14, 15 si 16, rama a fost tonata in intregime si usor patinata. Acum atat ansamblul cat si detaliile ramei se "citesc" mult mai bine iar culoarea foitei e mai apropiata de culoarea naturala a aurului vechi. In figura 15 vedem si o mica portiune din ghergheful octogonal construit special pentru goblenul care urmeaza sa fie gazduit in rama noastra.
Povestea acestei rame nu ar fi fost completa daca nu am dezvalui, cu ajutorul unor fotografii primite ulterior de la proprietarul ramei, cum a fost transportat si livrat la destinatar produsul nostru. Aceste ultime imagini depun marturie asupra felului profesionist in care sunt abordate absolut toate etapele si aspectele producerii si livrarii ramelor noastre norocosilor lor beneficiari.
Rama este impachetata si transportata intr-o lada de lemn.
Dupa inlaturarea capacului lazii asta e ceea ce vede clientul.
Dupa inlaturarea invelisului protector
O prima intalnire rapida intre goblen si rama lui.
Inchisul propriuzis al ramei este treaba de indemanare sau ceva ce poate fi lasat pe seama celor de la atelierul de rame din localitate. Aici mai trebuie spus doar ca cea mai favorabila vitrare se obtine folosind geamul anti-reflex, sau Muzeu, si ca arta pe hartie, ca si goblenul, nu trebuie sa atinga niciodata geamul. In acest scop sunt folosite passe-partout-rile sau separatoarele din fasii de carton de passe partout ascunse in faltul ramei, intre geam si goblen. Asta nu este un moft, ci o necesitate stiintifica care tine de conservare si care combate ravagiile mucegaiului care se poate forma in prezenta condensului la interiorul geamului. Despre acest periculos fenomen puteti afla mai multe facand clik AICI.
---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL este unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania. Ea are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor istorice www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu