Se afișează postările cu eticheta Miriam's Song of Praise. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Miriam's Song of Praise. Afișați toate postările

joi, 26 septembrie 2013

GOBLENUL SI RAMA LUI. CUM INRAMAM GOBLENUL?


"Cantecul de lauda a lui Miriam" (la stanga), grandiosul tablou pictat la 1836 de catre Wilhelm Hensel se afla, din 1843, in colectia de arta a casei regale britanice. In dreapta este ilustrat goblenul in 120 de culori realizat de d-na Elena Zidaru dupa acel tablou. Dupa alte incercari, in Septembrie 2013 goblenul acesta  a fost inramat definitiv intr-o rama ROSCA'S inspirata de rama tabloului original.
 Iata unul langa altul cum se prezenta acelasi goblen inainte, inramat intr-un atelier de rame din Bucuresti, si dupa reinramarea lui in atelierele ROSCA'S din Craiova.

Un goblen care se vinde poate fi considerat mai scump sau mai ieftin doar in comparatie cu alte goblenuri care la randul lor au fost vandute si cumparate. Goblenul care nu se vinde si nici nu este ofertat si ravnit de cumparatorii potentiali este un goblen exorbitant de scump, in comparatie cu oricare dintre goblenuri, tocmai pentru ca este o risipa pura (si asta in ciuda faptului ca autorul lui de obicei se consoleaza pretinzand ca este frumos si ca-l va pastra bucuros pentru sine).

Cum, necum pana si cei care nu isi pot permite o inramare buna (sau cei se declara indiferenti la chestiunea inramarii) ar dori de fapt rame bune pentru lucralile lor ...dar sa fie platite de altii!! Ei bine, am noutati. Intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau altul  altcineva va plati pentru munca noastra bine facuta. Noi platim doar pentru rebutuile  si esecurile proprii caci una e sa nu poti vinde si alta e sa nu vrei a vinde un goblen. Cand ceva nu se vinde inseamna fie ca este inutil, fie ca este prost executat, fie ca ii lipseste ceva, adica nu este inca terminat si gata sa fie vandut/cumparat.

Sunt sigur ca nu intotdeauna lucrati la comanda. Deci putem presupune ca atunci cand va apucati de cusut un goblen o faceti in speranta ca 1) va fi necesr cuiva, 2) ca va fi bine realizat si 3) nu-i va lipsi nimic, adica va fi intreg si apt de vanzare. Un goblen neinramat este neterminat iar cand e inramat din saracie, dupa posibilitati, atunci e ca si cum vi l-ati fi facut cadou singure. Un goblen inramat superficial sau prost, dupa buget, devine un obiect ieftin sau chiar urat in comparatie cu acelasi goblen inramat bine si fara teama de costuri. Care dintre cele doua credeti ca s-ar vinde? Lumea cumpara lucrurile de arta in primul rand pentru ca sunt FRUMOASE si PLAC, nu pentru ca sunt ieftine si mai au nevoie de ceva munca pana a deveni frumoase. Cumparatorul de lucruri frumoase nu cumpara ceva ca sa-l modifice, ca daca se pricepea sa produca frumuseti nu mai dadea banii pe ele. Cu alte cuvinte nu cumperi un tablou pentru ca e "mai ieftin" decat daca vrei sa ascunzi o pata de pe perete.


Iata mai sus si unul dintre acele goblenuri cusute aproape de fiecare dintre voi. Majoritatea copiilor acestui goblen au sfarsit prin a fi inramate dupa posibilitati, adica cat mai ieftin cu putinta, ceea ce este aproape sigur ca le-a diminuat frumusetea si valoarea. Poate va vine greu sa admiteti, dar o inramare nereusita sau nepotrivita diminueaza valoarea unui goblen pana la punctul la care el poate
deveni deadreptul respingator si nevandabil.

Dincolo de pretul platit pentru inramare, intre goblen si rama lui trebuie sa existe totala compatibilitate, nu doar coloristica ci si de stil si epoca. Daca va decideti sa inramati, incercati din greu sa evitati asocierile gen "baba cu opinci, casca si ochelari de aviator", chiar daca casca si ochelarii se asorteaza la culoare cu bluza si bastonul batranei. Din pacate, sub pretextul saraciei, prea multe goblenuri sunt inramate exact in felul acesta...
Si un sfat tehnic acum. In cazu ca nu folositi pass partout-ul care mentine el insusi distanta intre goblen si geamul ramei, asigurati-va ca intr-oduceti un separator cat de marunt in umbra faltului, o fasie discreta din carton de paspartura lipita pe marginile geamului, care sa impiedice goblenul sa intre in contact direct cu geamul. Chiar daca nu va vine a crede, in pezenta unor bruste schimbari de temperatura pe spatele geamului se formeaza condens iar condensul repetat inseamna mucegai ori lipirea lucrarii de geam. Cand zic dferente de temperatura nu ma ganditi la ceva dramatic. Daca soarele lumineaza jumatate din geam iar cealalta ramane in umbra se creaza conditiile aparitiei condensului. Condensul se vede cu ochiul liber, daca aveti separator intre licrare si geam, sau nu se vede deloc, fiind absorbit de goblen, daca acesta e in contact direct6 cu geamul. Poate ati vazut pasparturi vechi, mucegaite si ondulate. Ele au ajuns astfel gratie condensului. Primul si cel mai important rol al pasparturii sau separatoarelor este acela de a evita contactul goblenelor cu condensul.
Priviti cu atentie imaginea de mai jos. Am fotografiat condensul din spatele unui geam (inramarea unei lucrari pe hartie semnata de Marcel Voinea). Pata lenticulara, laptoasa este condensul, da, chiar dumnealui! S-a format, dupa cum vedeti, la granita dintre partea insorita si cea umbrita a tabloului. De asta trebuie sa va feriti!


Revenind, retineti ca abia prin inramare un tablou devine ancorat in zona URATULUI SI A PROSTULUI GUST  SAU, DIMPOTRIVA, IN CEA A FRUMOSULUI SI BUNULUI GUST. Pana atunci el era doar o lucrare de arta neterminata. Nu sunteti in pericol sa uratiti un tablou atunci cand il coaseti pentru simplul motiv ca o faceti intotdeauna dupa diagrame si cu ate potrivite. Din pacate nu pot fi ofetite si "diagrame" de inramare ca atunci n-ati mai comenta cat de scumpe sunt ramele. Cand inramati prost si saracacios un goblen este ca si cum ati folosi ata colorata de cusut, in loc de surubite DMC, pe motiv ca e mai ieftina si stati rau cu banii. N-am intalnit inca pe cineva care sa fi facut asta, dar am intalnit destui care a calcat cu bocancii peste ultima si cea mai delicata faza din nasterea unui goblen, cea a inramarii lui.

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                          
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------
 

joi, 15 septembrie 2011

Dramatica schimbare la fata a tablourilor dupa inramare




*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                                   
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  


(pictura si rama de Robert (Bob) Kulicke, parintele ramelor metalice si a ramelor float)

Rolul ramelor pe langa tablourile pe care le incadreaza este unul mai complex. Primul si cel mai putin spectaculos rol este cel protector, ramele ferind tablourile in fata primejdiei de a fi lovite accidental, de a fi atacate de insecte, umiditate, radiatii UV, praf sau alte noxe. Al doilea rol este unul estetic, ramele facilitand contopirea sau, dimpotriva, izolarea a doua universuri paralele.

In mod traditional, rama este un accesoriu ornamental indispensabil care a imbracat vesminte din ce in ce mai sobre, mai simple (chiar frugale) si mai subtile pe parcursul ultimului secol, in ton cu evolutiile artistice ale perioadei respective. In contextul acestor evolutii rolul protector al ramei a castigat constant in pondere si importanta. Totusi, o lunga traditie pretinde ramelor sa complementeze lucrarile de arta din punct de vedere estetic, in acest sens ramele putand sluji sau, dimpotriva, dauna tabloului. In functie de succesul inramarii valoarea artistica si cea investitionala a obiectului de arta este amplificata sau, dimpotriva, erodata pana la anihilare.

In partea stanga a fotografiei de mai jos vedeti un goblen inramat intr-un atelier de inramari oarecare (nu-i facem reclama :)) din Bucuresti. Vedem aici un exermplu tipic de ceea ce va poate oferi un atelier de rame in zilele noastre. In partea dreapta vedeti acelasi goblen reinramat intr-o rama ROSCA'S creata special pentru el. Dati clik pe fotografie pentru a o mari.

In fotografia urmatoare vedem Primavara lui St. Luchian asa cum era ea inramata inainte (stanga) si dupa ce a primit o rama ROSCA'S in stilul Ar Nouveau creata special pentru ea. 


Iata si un exemplu din anul 2007 in care se vede cum Collector's Art Group din Cincinnati, USA (http://www.collectorsartgroup.com/fine_art.html) foloseste o rama ROSCA'S pentru a reinrama portretul sheikului. Nici prima inramare nu era neaparat rea, dar diferenta dintre cum arata taboul inainte (before) si dupa (after) reinramare este coplesitoare. In acest caz s-au folosit impreuna doua modle de rame, respectiv COMBI si LEMANS).
 
Iata si un Car cu boi de Grigorescu inramat intr-o rama comerciala banala, la metru si apoi acelasi tablou inramat intr-o rama istorica, de calitate muzeala executata la ROSCA'S


In continuare am ales trei exemple de arta abstracta pe care le-am inramat cu intentia de a le pune mai bine in valoare. Sa vedem in ce masura mi-a reusit treaba asta. Cele trei lucrari mici sunt "minuturi" de-ale artistului craiovean Silviu Barsanu. Profesor la Liceul de arta din banie, Barsanu este unul dintre artistii aceia febrili si extrem de prolifici care se simt mereu imbolditi sa experimenteze cu tehnici, materiale si idei noi. Ca imensa majoritate a artistilor plastici din Romania, nici Silviu Barsanu nu se poate rasfata cu inramari de calitate si uneori, pentru a nu recurge la oribilele baghete din plastic, omul nostru incropeste "pe genunchi" niste rame din lemn care nu au alta calitate decat aceea ce a fi naturale si "hand made by the artist himself". Aceasta calitate m-a determinat sa le pastrez si sa le incorporez in inramarea mea, acolo unde am avut posibilitatea. Iata in continuare o serie de trei imagini descriind in termeni de INAINTE si DUPA inramare cele trei "minuturi" ale lui Silviu Barsanu.


Aceasta placa veche de patefon a devenit suportul uneia dintre rabufnirile abstractioniste ale pictorului. Lucrarea mi-a fost daruita neinramata in urma unei vizitele la atelierul pictorului. Rama octogonala pe care am construit-o pentru aceasta lucrare este mai adanca la interior si nu are geam. Ea arata ca o tavita neagra, velurata, pe fundul careia am fixat lucrarea. Click pt a mari pozele.


Aceasta a doua lucrare, fiind de dimensiuni marunte (aproximativ 20 x 20 cm), am socotit sa o "ingreunez cu ajutorul unei rame mai late, chiar dar asta va schimba ponderea vizuala si rama va domina putin tabloul. In fine, iata mai jos si cea de-a treia luacrare, una mai vibranta decat cea de dinainte.


Daca prima inramare este mai degraba un caz de shadow box framing, ultimile doua inramari sunt realizate desigur niste rame float, acest gen de rame fiind inventia regretatului artist si realizator de rame, americanul Bob Kulicke. In ramele float lucrarea se aseaza PE rama, la interiorul ei si la o oarecare distanta de marginile interioare ale acesteia, spre deosebire de inramarile clasice in care rama imbraca tabloul si-i fura din margini acele portiuni care raman ascunse in falt. In memoria lui Bob Kulicke, cel care acum aproape douazeci de ani aprecia reproducerile mele de rame (sec. XIX) ca fiind "the best I've ever seen", si pentru ca m-am folosit de inventia lui, am plasat in capul acestei postari imaginea unui obiect de arta realizat la batranete in totalitate de mana lui Bob Kulicke [pron. Chiulic].

Unele dintre tablourile vag figurative ale lui Silviu Barsanu ingaduie o abordare de-a dreptul revolutionara. Iata ce se intampla cand o astfel de panza este inramata intr-un tabernacul, original si el, conceput si realizat la ROSCA'S.
Inainte si...
Dupa inramare. Criticii dogmatici ar comenta, vorbind din cliseele invatate pe de rost, ca rama aceasta domina tabloul si ca se cuvine sa fie invers. Lor le raspund ca, daca isi vor lua ragazul sa priveasca cu atentie si fara prejudecati aceasta inramare, vor constata curand ca 1) cromatic rama si tabloul se potrivesc perfect si ca 2) arhitectura ramei, departe de a atrage privirile spre ea, conduce spectatorul spre centrul ei, spre tablou, glorificandu-l. In fond, rama tabernacol a fost initial folosita ca suport pentru imaginile religioase si va asigur ca n-ar fi avut nicio sansa istorica daca prin prestatia ei ar fi stirbit oricat de putin din valoarea si gloria tabloului pe care il gazduia. Prejudecatile "artistice" recente au motivat insa superficialitatea si saracaciozitatea inramarilor omitand faptul ca lucrarea de arta devine un obiect de arta de sine statator abia dupa inramare. Ori asta inseamna mai mult decat o panglica, o sarma, o franghie sau o bageta oarecare petrecuta in jurul lucrarii respective. Uneori pot insemna si asta, dar atunci vorbim despre cazuri rare de tablouri ele insele  reduse la cateva tuse sau pete de culoare. O rama imponderabila nu centreaza arta, nu conduce privitorul, nu integreaza in ambient si nici nu protejeaza tabloul. Parca am definit exact nonsensul incadrarilor...

Cei doi pesti din piele pictata pe care ii vedeti mai jos sunt o alta lucrare a aceluiasi artist craiovean. Silviu Barsanu a coneput acesti pesti ca urmand a atarna si a se roti in aer, la capatul unor fire subtiri de nylon, un fel de sculpturi cinetice. 


Cand s-a decis sa-i inrameze a apelat la mine si iata rezultatul dramatic al inramarii lor intr-o rama special conceputa pentru aceasta lucrare.

Rama are un profil semirotund cu siluete "pestiforme" pe suprafata sa, asa cum se vede in imaginea urmatoare. Aceasta rama este adanca, ceea ce permite ca pestii sa fie suspendati la cca 1,5 cm distanta de suprafata cafenie din fundal si cam la aceeasi distanta de paspartura neagra de la interiorul ramei. In felul acesta pestii par ca plutesc in interiorul ramei. Ei isi pastreaza formele si contururile dinamice, parand a fi fost surprinsi intr-un stop cadru. 



Iata cum un tablou de Vasile Grigore, Restaurantul La Mielu", isi schimba dramatic aparenta odata cu schimbarea ramei "originale" si reinramarea complet noua realizata in atelierele ROSCA'S din Craiova.


Aceasta lucrare este o guasa realizata pe cea mai banala hartie bej de ambalare.  Pictura a fost ulterior caserata (doar pe marginile ei) pe o bucata de mucava. Atat mucavaua cat si hartia ramasa neatasata erau botite si ondulate, aspect pe care nu ne-am propus sa-l corijam, nefiind de competenta noastra. In schimb am schimbat rama Blondel, "de epoca", tipica perioadei comuniste din istoria recenta, cu o rama ingusta, argintata, avand un design delicat sculptat in lemn.  Paspartura pe care am gandit-o trebuia sa aiba ceva din asprimea si si simplitatea tabloului, nu doar o culoare secundara aleasa din cromatica saraca a lucrarii. Am ales mucavaua drept material din care sa confectionez paspartura. Culoarea gri a mucavalei avea corespondente in lucrare. Pentru a armoniza pictura si paspartura cazona cu rama neagra, argintata, de o eleganta sobrietate, am ales ca paspartura sa aiba o largime generosa de 11 cm si i-am adaugat un filet argintiu la interior. Iata rezultatul spectaculos obtinut.

Iata si o micuta sculptura religioasa de numai 10 cm inatime inainte si dupa reinramarea in atelierul Rosca's. 

In stanga, mai jos, vedeti felul oribil in care fusese inramata aceasta tarancuta pictata de Rudolf Schweitzer Cumpana. Nu doar ca rama ei era perfecta pentru o icoana budista sau pentru scena rapirii din sarai, dar mai si fura multi centimetri pe lateralele micutei lucrari de arta!!! 
Astfel de inramari urechiste nu sunt deloc rare in Romania, ele putand fi intalnite atat in colectii particulare cat si in muzee. Din fericire proprietarul acestei lucrari a decis sa faca dreptate picturii si sa o elibereze din imbratisarea kiitschului.


---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------



Reproducerea integrala sau partiala a textelor si imaginilor publicate de Cornel Rosca pe acest blog este strict interzisa fara aprobarea scrisa a autorului (adresa de contact: rameRoscas@aol.com). Va multumesc pentru intelegere.