sâmbătă, 13 iulie 2013

Inramari comerciale si inramari artistice (II)

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            
*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)
*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                       
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 

Lectia despre inramarile comerciale si cele artistice, profesioniste, n-ar fi completa daca n-as continua spunand ca frumusetea si valoarea unei lucrari este stabilita prin ochii celor care o admira iar o inramare buna atrage privirile, sustine si chiar amplifica frumusetea oricarei lucrari. Din pacate nici nu va dati seama ce pierdeti atunci cand va inramati lucrarile prost, "dupa posibilitati" si nu dupa meritele lor, pentru simplul motiv ca nu veti mai avea ocazia sa vedeti cum ar fi aratat tabloul si intr-o alta lumina. Si atunci, inevitabil, va veti consola spunandu-va ca "merge si asa".

Adeseori tablourile sunt fara gust imbracate, nu doar saracacios inramate. Lipsa banilor poate justifica ieftinatatea materialelor folosite dar nu neaparat si prostul gust, acesta din urma rebutand o inramare mai rapid si mai convingator decat o poate face ieftinatatea materialelor. Ati vazut vreodata rochiile acelea de mireasa, de unica folosinta, facute din hartie? Superbe creatii de moda! In ele miresele sunt imbracate ieftin, dar arata extrem de frumoase si elegante in noaptea nuntii. Exemplul asta ar trebui sa dea de gandit celor care sacrifica deliberat inramarea caci nu atat ieftinatatea materialelor folosite cat lipsa de gust in alegerea formelor, proportiilor, stilurilor si culorilor fac dintr-o rama un kitsch respingator cu rezultatul devalorizarii si slutirii tabloului, devenit brusc neinteresant in ochii privitorului si deci nevandabil.
Goblenistele ca si pictorii, in general, imi amintesc de parintii aia care se fudulesc sa faca niste copii frumosi pe care insa ii abandoneaza apoi nonsalanti saraciei, analfabetismului si bolilor. Iata o poveste in doua imagini care va va pune pe ganduri. Sper. In fotografia din stanga vedeti chipul unei fete afgane. Imaginea asta a devenit celebra dupa ce a aparut pe coperta revistei americane Time, in urma cu vre-o 25 de ani. Preluata fiind si de alte reviste si televiziuni imaginea fetei afgane a impresionand multe sute de milioane de oameni la vremea respectiva. Din dosul parului naclait si al esarfei ce-i acoperea capul, ochii aceia patrunzatori si privirea intensa anuntau o persoana de o rara frumusete, o personalitate chiar. In Afganistan insa fetele nu sunt lasate sa mearga la scoala iar femeile sunt mai ieftine decat caprele in ochii barbatilor lor musulmani. Douazeci de ani mai tarziu fotograful care a realizat acest portret devenit celebru s-a intors in Afganistan cu unicul scop de a o cauta si fotografia din nou pe fata afgana. Dupa multe peripetii a gasit-o si vedeti rezultatul in partea dreapta: o fata obosita, opaca, blazata, chinuita, ignorata, dispretuita, mama a sumedenie de copii... Privirea si-a pierdut intensitatea si dorinta de a cunoaste. Femeia traieste intr-un bordei si arata ca o femeie mult mai in varsta, desi abia depasise varsta de treizeci de ani.
 
Imaginati-va ce ar fi devenit fata aceasta daca avea alti parinti si s-ar fi nascut in alta tara. Imaginativ-o spalata, coafata, hranita, imbracata, iubita si protejata, studenta la medicina sau drept, undeva in Europa sau America. Ei bine, cam la fel stau lucrurile si cu picturile artistilor romani sau goblenele pe care le coaseti precum mamele afgane nasc prunci frumosi dar predestinati nefericirii, neimplinirii, chinului, saraciei si bolilor.
In incheiere hai sa va arat o "fata afgana" norocoasa sub infatisarea unui tablou pe care am avut ocazia sa-l reinramez. Iata afgana inainte si dupa ce a fost "infiata" de mine.


Pictorul Vasile Grigore, un nume cu oarece notorietate in arta plastica romaneasca, a pictat tabloul acesta in graba, pe genunchi (poate la betie?), pe o foaie sifonata de hartie maro de impachetat. Ca si fata afgana, lucrarea aceasta era predestinata anonimatului, uitarii si lipsei de valoare. Un suflet caritabil a salvat-o de la pieire iar eu am pus-o in valoare prin inramarea pe care i-am oferit-o. Acum a devenit o piesa de colectie si poate fi privita, admirata, pretuita de cunoscatori si de gura casca.


---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu