RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a cincea).

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                          
*                                                                                                                                            
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 




Sa privim cu atentie singurele doua imagini frontale de care dispunem cu rama pe care proprietarul ei o prezinta drept rama Grigorescu in speranta de a-i gasi un cumparator.  In imaginea a treia, pentru comparatie, a fost introdus si un colt de rama Grigorescu -reproducere realizata in atelierele ROSCAS dupa originalul aflat in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei.

Fig. 5.1. Vedere generala fata a ramei de evaluat

Fig. 5.2. Vedere de detaliu a ramei de evaluat

Fig. 5.3. Alaturare rama Grigorescu (sus) si rama de evaluat.

Din punct de vedere stilistic remarcam lipsa panoului exterior nisipos, texturat, panou emblematic pentru cee ce inseamna rama Grigorescu, si inlocuirea lui cu un ornament plat si inexpresiv de tip Carla Moratta.

Secolul XIX a ingaduit betia ornamentala prin usurinta cu care masa de turnare si tehnologiile  moderne au facut posibile inventia si inovatia la nivelul manufacturarii ramelor. Nu tot eclectismul care a urmat a lasat urme durabile in istoria artei, dar trebuie recunoscut ca, din punctul de vedere al istoriei ramelor, secolul acesta a fost unul extrem de prolific. Oare ramele Grigorescu au evoluat in mai mult decat o singura varianta? Cum nu aveam certitudinea ca posed aici raspunsul corect, am apelat la un specialist MNAR care mi-a confirmat  ceea ce banuiam si anume ca nu exista "tulpini" stilistice si ca in acest caz specific ne uitam la alt gen de rama decat Grigorescu.

Deoarece ramele din secolul XIX si inceputul secolului XX nu incep si nici nu se sfarsesc cu ramele Grigorescu, ne vom continua investigatiile cu intentia de a stabili vechimea ramei de evaluat (pe baza acelor indicii evidentiate in cele trei fotografii care mi-au fost oferite).

Existenta, numarul si forma fisurilor aparute pe rama sunt tot ce avem la dispozitie pentru a-i stabili autenticitatea si vechimea. Fisurile si evolutia lor sunt in stransa legatura cu natura materialelor folosite. Astfel,
1) nu ma astept sa gasesc fisuri transversale la nivelul colanului deoarece in acest gen de rame colanul este turnat din ipsos si e montat abia dupa uscare, cu ajutorul cleiului de oase si a cuielor. Ipsosul este un material stabil care nu se dilata si comprima in timp. Conflictul dintre rigiditatea colanului si tensiunile sezoniere ale lemnului se va rezolva cu timpul prin delaminarea ornamentului. Intr-un final acesta  va sfarsi prin a ramane ancorat de rama doar cu ajutorul cuielor. Fisurile de delaminare incep sa apara dupa  cateva decenii de existenta a ramei si ele sunt observabile la baza ornamentului, in zona in care colanul a fost montat pe rama.  Din unghiurile din care au fost realizate fotografiile nu se poate distinge nicio astfel de fisura.
2) blocurile de la colturile colanelor sunt de obicei realizate din masa de turnare pentru ca elasticitatea acestui compozit sa ingaduie o imbinare cat mai exacta. Portiunile din masa fisureaza in timp dupa formule complicate si asta rezulta intr-un desen cu aparenta haotica. Marind imaginea de detaliu putem remarca fisurarea naturala a ornamentului din masa. Grafia acestor fisuri precum si faptul ca blocul ornamental este inca intreg ma obliga sa datez rama ca avand aproximativ 50 de ani.
3) Apare suspect ca ornamentele din masa (cel marunt, de la interiorul ramei, si cel Carla Moratta, de la exterior) nu sunt fisurate transversal, ornamentele din masa neramanand intacte mai mult de zece, douazeci de ani.  Aceste ornamente sunt prea subtiri si fragile pentru a fi realizate din ipsos. Singura alternativa ramane masa de turnare iar aceasta fisureaza relativ repede.
4) Tot la rubrica de atribute suspecte notez lipsa totala a fisurilor de imbinare de la colturile ramei precum si absenta fisurilor in suprafetele de gesso. Aceste curiozitati nu-si au decat doua explicatii: fie rama este mult mai recenta decat ar vrea sa para, fie a fost restaurata recent. Favorizez prima explicatie deoarece am fost incapabil sa determin semne specifice de interventie exterioara. Nici spatele ramei nu tradeaza vre-o manopera de restaurare.
5) rama a suferit unele accidente dar cicatricile lor au fost acoperite cu vopsea de bronz. Cel care a vopsit rama nu a incercat sa imite vechimea si a lasat protuberantele ramei acoperite cu vopsea proaspata, chiar daca acestea sunt primele care se uzeaza. In schimb a protejat cu grija insertia (pass partout-ra) pentru a servi argumente [false] celor care ar vrea sa cumpere rama  aceasta. Paspartura aceasta vrea sa para a fi fost aurita cu aur veritabil si sa ingaduie o estimare avionistica a varstei ramei.
Cel care intentiona sa-mi plaseze aceasta rama imi descria marcile de "aur autentic" de pe insertia ramei si spunea ca sunt vizibile la 5 cm distanta una de cealalta. Or, chiar si daca n-as fi vazut acea insertie, amanuntul acesta ar fi tras semnalul de alarma in mintea mea deoarece:
          a)  foita de aur masoara 8,5 cm si
          b)  niciun auritor nu si-ar fi batut singur cuie in talpa taind aurul in bucati mai mici (risipa) pentru a auri o suprafata atat de simplu de acoperit cu fragmente de foita de lungime intreaga.
          c) marcile de aur sunt de o regularitate si format impecabil, ceea ce inseamna doua lucruri: fie sunt false, fie auritorul era un mare maestru, dar atunci revin la nedumerireaanterioara, aurirea cu fragmente mai mici de foita de aur avand loc doar daca esti nesigur sau daca ai de aurit ornamente accidentate avand crevase adanci si inguste. Nu este cazul.
          d) rama de tipul acesta avea insertia (paspartura) aurita complet si perfect, fara pauze sau marci, aparitia marcilor fiind rezultatul subtierii stratului de aur ca urmare a nenumaratelor stergeri si curatiri pe parcursul anilor. Asfel stand lucrurile, putem fi sigur ca auritorului din vechime nu-i pasa de marci mititele, impecabil aliniate, ci doar de cum sa poleiasca mai repede si mai bine. Doar un restaurator ar auri si apoi invechi aurul ca sa se vada marcile lui, la fel cum ar aparea ele pe restul ramei, in consens cu varsta obiectului respectiv.
In concluzie, aurirea insertiei ne dovedeste o manopera tarzie, facuta cu intentii frauduloase. Elimin posibilitatea de a ma uita la munca unui confrate restaurator sau reproducator de rame antice deoarece un astfel de individ ar fi stiut ca rama aceasta nu este un original si nici macar un fals de calitate, nepierzand timpul cu reproducerea sau restaurarea ei.
6) bomboana pe coliva o reprezinta faptul ca insertia este aurita cu imitatie de aur, dar ca s-au luat precautii ca ea sa para a fi fost, in realitate, aur. Aurul si imitatia de aur sunt doua metale atat de diferite in aspect si proprietati fizice incat doar cu foarte multa pricepere, noroc si rafinament ultimul poate fi adus sa semene cu aurul pana la punctul la care un negustor de antichitati oarecare sa poata fi totusi pacalit.

Desigur ca mi-ar placea sa pot inspecta si in realitate aceasta rama. Ma tem insa ca atunci as gasi inca si mai multe indicii care sa-mi spuna ca privesc o rama "ciudata" care devine un fals doar in masura in care este intentionat impinsa pe piata ca fiind o antichitate, o rama stil Grigorescu, ceea ce categoric nu este cazul.

Sfarsit.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a patra).

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                          
*                                                                                                                                            
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 




Spatele ramei de evaluat.

In mod normal, in aceasta faza ar trebui sa inspectam rama de evaluat cu maxima atentie, din toate unghiurile si punctele de vedere. Trebuie reamintit insa faptul ca nu am avut niciodata acest privilegiu si ca mi-au fost oferite doar trei fotografii ale ramei cu pricina. Analiza mea se va baza exclusiv pe aceste trei fotografii.  Chiar si in aceste conditii precare se pot face multe observatii utile si se pot extrage o multime de concluzii valabile. Spatele ramei ne arata urmatoarele:

1) culoarea lemnului este consistenta cu o vechime de cel putin 50 de ani. Brunul inchis pe suprafata lui ne spune ca rama aceasta nu a avut o acoperitoare de praf (o hartie lipita pe spate) si ca lemnul s-a oxidat liber mult mai rapid decat daca ar fi fost protejat de invelitoare.

 Fig. X  Stanga, rama de evaluat. In dreapta, rama Grigorescu.

 2) constructia ramei e motiv de uimire. O comparatie intre cele doua rame, cea supusa analizei noastre, la stanga, si rama Grigorescu din patrimoniul MA Craiova, in partea dreapta a fotografiei de mai jos, demonstreaza diferente foarte mari pe care doar un constructor de rame experimentat le poate descifra cu precizie.

Astfel, rama Grigorescu (MAC) a fost construita din rasinoase de buna calitate, in sensul ca au fost evitate nodurile, ele fiind sursele unor defecte ascunse care vor deveni suparator de pregnante odata cu trecerea timpului. Dincolo de lipsa nodurilor, constructorul acelei rame nu a mai avut si alte griji legate de durabilitatea operei sale. Astfel, lemnul este introdus in lucrare fara a fi fost laminat imprealabil. Nu l-a interesat nici macar desenul fibrei lemnului pentru a alege ca toate cele patru laturi ale ramei sa fie omogene din punct de vedere morfologic si deci sa reactioneze similar la stimulii de mediu. Nu a existat nici o incercare "tamplareasca" de a stopa ori de a intarzia  fisurarea, deschiderea si mai apoi ruinarea imbinarilor ramei prin modificarile dimensionale sezoniere inerente lemnului. Aceste amanunte ne permit sa concluzionam ca rama este opera unui om cu rudimentare cunostinte de lemn si de tamplarie, unul care nu stia nimic despre calitatile si defectele lemnului.

Din contra, rama de evaluat este construita dintr-o esenta rasinoasa de proasta calitate, una in care nodurile erau prea dese pentru a mai putea fi evitate. Niciun constructor de rame, daca are de unde alege, nu va decide sa foloseasca un lemn prost in construirea unei rame. Fauritorul acestei rame nu a avut de ales si probabil ca a construit rama intr-o perioada sau intr-un loc tarat de privatiuni. Privind la aceasta rama am sentimentul pe care si un arhitect l-ar avea descoperind o casuta delicata si cocheta construita din chirpici. Chiar trebuie sa-ti lipseasca caramida ca sa recurgi la chirpici, nu-i asa? In schimb, cel care a construit aceasta din urma rama avea solide cunostinte despre lemn si tamplarie iar grija lui pentru soliditatea si durabilitatea structurii lemnoase a ramei este cu totul remarcabila si de laudat. Omul acesta stia ca o lucrare din lemn rezista mai bine timpului daca e construita din mai multe fasii de lemn lipite intre ele. Este evident ca stia cum lucreaza lemnul in timp si ca s-a straduit sa intarzie cat mai mult deschiderea colturilor ramei, utilizand cel putin doua pene din lemn (1 si 2) menite a securiza partea cea mai vulnerabila a unei rame, respectiv imbinarile laturilor ei. Daca pana exterioara triunghiulara (nr. 2) nu are nimic extraordinar, fiind un procedeu raspandit de securizare si intarire a imbinarilor unor rame de o calitate medie si superioara, pana nr. 1 este surpriza cea mai placuta atat prin felul in care a fost realizata cat si prin pozitionarea ei deosebit dfe inteligenta. Suspectez ca rama aceasta are pene de lemn pana si in carnea imbinarilor deoarece acestea au rezistat uluitor de bine in timp. Chiar suspect de bine. Asemenea manopera ramane nestiuta contemporanilor si, evident, nerasplatita. In concluzie, rama de evaluat are o constructie foarte moderna care tradeaza un constructor abil cu o minte foarte educata, un om de caracter, sincer preocupat de durabilitatea lucrarii lui.  Acesta-i un profil mult diferit de cel al constructorilor de rame din secolul XIX.

3) imbinarile ramei sunt impecabile si nu arata urme de restaurare. Asta nu poate insemna decat un singur lucru si anume ca privim la o rama foarte bine construita din start si nu chiar atat de veche pe cat ar vrea sa para.  Pe de-o parte, culoarea lemnului ne-ar indica o vechime de cel putin 50 de ani; pe de alta parte, calitatea precara a lemnului si imbinarile inca perfecte ale ramei sfideaza prima impresie. Oricat de bine ar fi fost construita aceasta rama din brad, ea a fost si este inca in proprietate particulara si cu siguranta nu a fost pastrata tot acest timp sub clopot de sticla. Deci nu putea evita contractiile si dilatatiile sezoniere cu consecinta fisurarii si mai apoi a cascarii colturilor. Oricat de bine ar fi fost uscat lemnul si oricat de bine ar fi fost inchisa o rama din lemn de brad, imbinarile ei ar fi cedat in cativa ani. Nu este cazul aici si acesta este cel mai suspect amanunt pe care fotografia dosului de rama ni-l dezvaluie.

Culoarea lemnului nu este un indiciu irefutabil de vechime, ea putand fi simulata relativ usor. Felul in care se comporta lemnul vechi insa e ceva mult mai greu de simulat. Nu e imposibil de realizat, dar e cu totul nerentabil in cazul unei rame de mai mica valoare. Daca in acest context mai introducem modernitatea constructiei si emanciparea surprinzatoare a constructorului, incepem sa suspectam o falsa antichitate si acest sentiment ne va face sa inspectam fata ramei cu o atentie indoita.

                                                                      (va continua)

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a treia).

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                          
*                                                                                                                                            
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 




Datarea unei rame antice presupune ceva cunostinte de fizica si chimia lemnului si a materialelor ce intra in componenta ramei. Sa rezumam esentialul acestor cunostinte.

Despre umiditatea lemnului 

Lemnul isi schimba in chip dramatic dimensiunile fizice ca urmare a pierderii apei libere aflate in celulele sale vii. Prin uscare lemnul se contracta mult mai pronuntat pe latime si grosime decat o face pe lungime. Chiar si dupa ce a ajuns in echilibru perfect cu mediul, lemnul va continua sa sufere modificari sezoniere mai mici, dar repetate an de an pe toata durata serviciului sau, in functie de umiditatea relativa a atmosferei locale. Excesul de umiditate din aerul cald va fi preluat de lemn, cu rezultatul dilatarii lui, mai mult pe latime si grosime decat pe lungime, pentru ca iarna sa aiba loc procesul invers si lemnul sa cedeze umiditatea acumulata in sezonul cald, cu care ocazie el se contracta, la fel, mai mult pe latime si grosime decat pe lungime. Daca miscarile acestea sezoniere ii vor fi impiedicate prin incleiere sau prin constructie, lemnul va suporta tensiuni imense si in final va crapa in lungul fibrei.

Pe langa modificarile geometrice datorate uscarii si mai apoi adaptarii sezoniere la variatiile de umiditate atmosferica, lemnul se va curba si rasuci in chip spectaculos. Aceste rasuciri si incovoieri provin din lipsa lui de omogenitate. Chiar daca provine din acelasi trunchi de copac, lemnul are noduri distribuite intamplator in masa lui si un desen variabil al fibrelor si inelelor lui de crestere. Nodurile sunt mari vulnerabilitati structurale ale lemnului, in zona lor intamplandu-se fracturile dar si strambarea lemnului. Desenul si densitatea fibrelor in masa lemnoasa depinde de modul in care a fost debitata cheresteaua cu gaterul. Corfirea scandurii (curbarea ei in forma de burlan ) si rasucirea ei are intotdeauna de aface cu fibra in timp ce strambarea si ruperea au drept cauze tensiuni in zona nodurilor din masa lemnoasa. Crapaturile care apar in lungul fibrelor au drept cauza constrangerea lemnului (prin lipire sau incorsetare in cadrul unei structuri rigide). Neputandu-se contracta si dilata in voie, lemnul se va fisura profund. Fisurile sunt felul in care lemnul se elibereaza de sub tensiuni si constrangeri fizice. Fisurile acestea nu slabesc proprietatile fizice ale lemnului. O grinda fisurata in felul acesta continua sa-si faca treaba perfect chiar daca nu mai este intacta. Cu totul altfel stau lucrurile la imbinari. Acolo fisurile anunta cedarea incleierilor si debutul procesului de degradare a imbinarilor structurii respective.

Fig. 1

Asa arata distrugerile suferite la imbinari de o rama neoclasica franceza cu panou canelat avand o vechime de pana la 150 de ani. Cauza tuturor acestor distrugeri o constituie modificarile dimensionala neincetata a lemnului odata cu variatia sezoniera a umiditatii din atmosfera. Chiar daca aceasta fisura nu este cascata la fel de mult ca altele de aceeasi varsta, este sigur ca laturile acestei rame nu se mai tin impreuna decat prin cuie si prin rugaciunile muzeografilor. Adevarul este ca aceasta rama frantuzeasca a beneficiat de o imbinare mai laborioasa si mai durabila la colturi decat "moderna"  debitare si lipire  la 45 de grade (vezi Fig. 2).

                                           

 Fig. 2

De ce se deterioreaza lemnul odata cu trecerea timpului

Uscarea lemnului si apoi miscarile lui sezoniere fac parte inerenta din procesul de imbatranire dar abia apa, insectele, ciupercile si bacteriile produc ravagii ireversibile in lemn, consumandu-l. Doar ele sunt responsabile de subrezirea lemnului vechi, nu uscarea, fisurarea si nici modificarile lui dimensionale sezoniere. In conditii de temperatura si umiditate ideale lemnul rezista mii de ani, asa cum o dovedesc piesele din lemn recuperate dinsiturile antice sumeriene sau egiptene.

Imbinarea lemnului

Cele mai stabile imbinari in lemn sunt cele mecanice, adica cele in care partile componente se intrepatrund si se blocheaza reciproc. Bisericile si morile taranesti din lemn, aflate din zona Gorjului si Maramuresului, sunt construite fara ajutorul cuielor si a cleiului.
Daca ramele medievale primitive nu incercau sa-si ascunda natura lor lemnoasa, neascunzand felul in care erau ele executate si imbinate,  cu timpul ramele tablourilor au dorit sa para ceea ce nu erau, adica nite corpuri masive si omogene turnate din aur si finisate cu mult rafinament si arta. Din aceasta cauza imbinarile robuste dar vizibile de la colturi au fost inlocuite prin taieri precise la 45 de grade si imbinarea laturilor prin incleiere si cuie. Odata acoperite cu gesso aceste rame ofereau iluzia continuitatii si omogenitatii. Genul acesta de imbinare este insa pe cat de aspectuos, la o prima inspectie, pe atat de subred si perisabil in timp.  Chiar si cea mai perfect imbinata rama de acest fel este condamnata sa esueze total in cca 100-150 de ani, cand aceasta va fi mentinuta intreaga doar prin forta cuielor si ornamentelor plasate pe la colturi. In functie de umiditatea si calitatea lemnului folosit la constructia lor precum si de precizia imbinarilor, genul acesta de rame vor dobandi primele fisuri la colturi in chiar primele luni sau ani de existenta, iar fisurile acestea nu vor face decat sa se dezvolte si sa se adanceasca mereu.

Fig. 3

In a treia imagine vedem spatele unei rame Grigorescu din patrimoniul Muzeului de Arta Craiova. Rama este imbinata simplu, fara grija fata de durabilitatea ei in timp, laturile ei fiind taiate la 45 de grade si imbinate cu ajutorul cleiului cald si al cuielor. Dupa cum vedem, toate cele 4 colturi au cedat in mod identic, sub tensiunea modificarilor sezoniere ale lemnului, si s-au desfacut aproape complet. Spatele acestei rame ne previne ca privim spre o piesa modesta, de valoare moderata, numai buna pentru sutele de care cu boi pictate de artist.



Zece semne ale vechimii ramelor

In functie de felul in care au fost construite, ramele imbatranesc in chip diferit. Cum aici ne ocupam de rama Grigorescu, in continuare ne vom raporta la acest tip de rama, adica la ramele stucate, tipice secolului XIX.
  1) Constructorii acelei perioade nu dovedeau o grija speciala pentru perfectiunea si durata de viata a ramelor lor si de aceea lemnul predilect era unul de brad, destul de noduros. La standardele de azi lemnul respectiv ar fi utilizat doar in constructii, la garduri si ambalaje, nicidecum in tamplarie si cu atat mai putin in rame.
  2) lemnul expus aerului oxideaza si lucrul asta se traduce printr-o colorare maronie, din ce in ce mai inchisa pe masura trecerii anilor.
  3) In ordine cronologica, primele fisuri sunt cele de la interiorul colturilor. Acestea anunta debutul destramarii imbinarilor si se dezvolta in forma de V. Tipul acesta  de fisura este consecinta directa a schimbarilor dimensionale care au loc in lemn cu ocazia uscarii si a schimburilor sezoniere de umiditate.
  4) ca urmare a celorasi tensiuni si modificari dimensionale sezoniere in lemn, stratul liber de gesso de la suprafata ramei se fisureaza si el. Primele fisuri in gesso sunt relativ drepte si perpendiculare pe fibra lemnului. Ele se indesesc cu timpul tot mai mult si la un momentdat tind sa se uneasca treptat formand o retea din ce in ce mai fina si deasa. O suprafata de gesso din secolul XIX prezinta in general doar fisurile drepte, perpendiculare pe fibra lemnului, dispuse la distante medii de aproximativ 5 cm, in timp ce ramele de 4-500 ani vechime ne arata o suprafata brazdata in toate directiile de o retea fina de fisuri -numita craquelura- cu "ochiuri" de dimensiunea semintelor de tomate coapte, sau chiar mai mici.
  5) ornamentele aplicate pe rama se fisureaza doar aparent aberant. In realitate acestea fisuri apar de-a lungul granitelor care separa zonele masive de cele delicate. In metalurgie acelasi gen de fisurari apare in urma racirii pieselor complexe in ritm prea vioi.
  6) proeminentele ornamentelor, muchiile si suprafetele plane ale ramei  sunt mai mult sau mai putin uniform uzate de numeroasele atingeri datorate numeroaselor operatii de curatire.
  7) semnele unor loviri accidentale sub forma unor intepaturi, indentatii si ciobituri.
  8) pete datorate unor arsuri sau accidente fluide de genul stropirilor si scurgerilor.
  9) depozite de grasime si fum in depresiunile ramei,
10) diverse semne ale prezentei insectelor, asa cum ar fi excrementele de muste, gaurile de cari etc.

                                                                        (va continua)

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsurilor (partea a doua).

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                                         
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 


Ce sunt si cum arata ramele Grigorescu?

Ramele carora azi le spunem Grigorescu nu sunt opera maestrului si nici macar n-au fost concepute de el. Ele erau niste rame mai mult sau mai putin comune prin atelierele din epoca sa, rame pe care pictorul le-a indragit si le-a folosit in chip repetat. Precizez ca operele lui Nicolae Grigorescu sunt incadrate trei feluri de rame: ramele Barbizon, ramele neoclasice cu caneluri si rama care a ajuns sa-i poarte numele, respectiv o rama caracterizata printr-un colan floral de jur imprejurul deschiderii si un panou exterior neted, avand textura nisipoasa. Ramele de acest tip au la interiorul lor un chenar cu o suprafata neteda si usor inclinata spre interior. Colanul este asezat pe un soi de soclu mai mult sau mai putin incarcat din punct de vedere geometric, iar finisarea este in imitatie de aur si bronz. Nu-mi amintesc sa fi intalnit vreodata o rama Grigorescu finisata in foita de aur autentic, desi ramele franceze Barbizon si indeosebi cele neoclasicele, cu canelura, erau finisate in aur adevarat. Din ce cunosc eu, rama Grigorescu este un tip necunoscut si neretinut de istoria  ramelor occidentale. Am prezentat in cateva ocazii aceasta rama la expozitia de arta si rame WCAF, care are loc anual in Las Vegas, si va pot spune ca nimeni nu a recunoscut-o si nici nu a bagat-o in seama. Asta inseamna doua lucruri: fie ca ea era si a ramas minora si de aceea nu s-a pastrat in memoria occidentalilor, fie ca a fost de fapt produsa doar prin partile noastre, in buna traditie a mesterilor locali, care luau de ici si de colo diverse elemente constructive si produceau rame hibrid dupa ureche si din amintiri.

Rama franceza Barbizon

Rama neoclasic francez cu canelura

Rama Grigorescu

Colanul reprezinta o sucesiune simetrica de diverse flori, boboci si frunze de trandafiri, romanite, iasommie si florile de nu ma uita si el se gaseste plasat pe cea mai inalta cota a ramei. Mijloacele colanelor sunt marcate fie prin elemente decorative sugerand panglicile incrucisate, fie prin blocuri decorative masive. La colturi colanul este intrerupt de niste blocuri oblice sugerand panglica sau nodul de panglica.
Colanul nu este un motiv decorativ specific ramelor Grigorescu. Dimpotriva, el a fost un element decorativ banal in a doua jumatate a secolului XIX, cand a aparut indeosebi sub forma de laur si stejar, si mult mai rar de flori sau fructe. Colanul reprezenta o revalorizare, o interpretare industriala a genului de rama italiana renascentista de tip Tondo, dupa cum si acestea au reprezentat o revenire a motivului ghirlandei antice ca simbol al belsugului sau gloriei.


Comparatia stilistica

Rama nu rezista unei prime examinari stilistice, neavand in comun cu rama Grigorescu decat ideea generala de colan floral. Cum in epoca lui Nicolae Grigorescu ramele tablourilor erau inca in buna masura rezultatul unei munci manuale, ne putem astepta sa gasim si mici deosebiri de la o rama la alta. Dar rama asta are, cu indulgenta, vagi asemanari, nicidecum mici deosebiri fata de modelul devenit clasic pentru rama Grigorescu. Stilistic vorbind, aceasta rama se dovedeste a fi un ghiveci, cu puternice accente italienesti (profil, ghirlanda/colan si  ornamentul exterior Carlo Morata stilizat)

Detaliu colt rama de evaluat

Totusi, o rama cu varsta de peste un secol este considerata o antichitate si este pretuita altfel decat o rama mai noua. Ramane ca in episodul urmator, ceva mai tehnic, sa inspectam si sa interpretam rama asta din punctul de vedere al vechimii si al tehnicilor folosite la realizarea ei.

                                                                                                                   (va continua)

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------

RAMA GRIGORESCU. Depistarea falsului. (partea intaia)

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                                           
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 




Colectionarii de antichitati sunt frecvent confruntati cu riscul achizitionarii unor falsuri si trebuie spus din capul locului ca nu exista metode universale de depistare a acestora. Fiecare domeniu isi are particularitatile si specialistii lui chemati sa dea verdictul de autenticitate si valoare. Specialitatea mea sunt ramele de tablouri si doar in acest domeniu restrans ma pot exprima cu autoritatea pe care mi-o dau trei decenii de activitate, la cel mai inalt nivel international, in domeniul restaurarilor si reproducerilor de rame antice precum si in cel al conceptiei si fabricarii ramelor de design.

In cele ce urmeaza ne vom folosi de un caz real pentru a ilustra provocarile si capcanele comertului cu rame antice, comert mai degraba eteric in Romania, dar deosebit de lucrativ in tari precum Statele Unite sau Anglia, bunaoara.

Intr-una din zile trecute am fost contactat prin email de cel care parea a fi un potential client interesat  de pretul unuei reproduceri de rama Grigorescu in executia atelierului meu de rame, ROSCA’S SRL, din Craiova. Cateva zile mai tarziu individul revine, precizand ca este pictor si ca de fapt ar avea de vanzare o rama Grigorescu pe care mi-o ofera si-mi cerea  sa-i fac o oferta in baza a trei fotografii pe care mi le atasase in corespondenta.

Aici se cuvine sa precizam niste amanunte utile intelegerii faptelor. Intr-o postare anterioara am facut o ampla paranteza privind piata americana de rame antice si preturile vehiculate acolo au aprins probabil imaginatia unora dintre cititorii mei. Trebuie subliniat insa un lucru esential: piata americana a ramelor antice se intemeiaza pe existenta unei vaste cererei de arta si antichitati de cea mai buna calitate precum si pe accesul facil la servicii profesioniste de redimensionare si restaurare a ramelor antice. Astfel rame antice sunt cumparate si, dupa redimensionarea si restaurarea lor, sunt utilizate la incadrarea unor lucrari de mare valoare rmase cumva fara ramele originale.

In Romania genul acesta de comert este total inexistent din urmatoarele motive:

1) Cu exceptia ROSCA’S, o aparitie recenta pe piata autohtona, nimeni nu
     redimensioneaza si nu restaureaza profesionist ramele antice. 

2) Colectionarii romani de arta veche sunt indiferenti la rolul si valoarea ramelor, ba mai mult, mai sunt chinuiti si de prejudecati infantile si consumatoriste potrivit carora o rama trebuie sa reprezinte cel mult a zecea parte din costul tabloului. Cu astfel de mentalitati, colectiile donate statului, de pilda, apar in scripte a fi costat nimic iar a zecea parte din nimic este egala tot nimic si, prin urmare, oricat de ieftina ar fi o rama, contabiliceste vorbind, ea va costa mult mai mult decat tabloul de re/inramat.
 
3) Casele de licitatii ignora si ele rostul si valoarea ramelor si, prin urmare, nici ele nu se pot educa publicul, grabite fiind sa realizeze vanzari cu panas si sa-si retina comisioanele cuvenite. Spre rusinea noastra nationala, pana si cele mai mari si repectate dintre aceste institutii folosesc exclusiv rame comerciale si manopera mediocra pentru incadrarea, respectiv repararea unor cadre destinate capodoperelor nationale pe care le vand.

4) Istoric vorbind, cele mai bune rame din patrimoniul national romanesc au fost create in Occident si de acolo au fost importate in Romania. Numarul lor este foarte mic in comparatie cu cel al ramelor autohtone, incerte ca stil, maestrie si valoare.

In aceste circumstante nu-i de mirare ca piata romaneasca de rame antice este inexistenta iar speciile autohtone de rame valoreaza foarte putin, neputand fi redimensionate si reutilizate pentru alte tablouri. Acesta este peisajul neospitalier in care a cazut si oferta despre care am amintit mai sus, respectiv oferta de a cumpara o asa zisa rama Grigorescu, rama pe care, pana la urmatoarea noastra intalnire, va invit sa o inspectati atent prin intermediul celor patru imagini de mai jos.

Fig. 1, Imagine de ansamblu cu fata ramei

Fig. 2, Detaliu fata rama

Fig. 3, Imagine generala spate rama.

Fig. 4, Detaliu spate rama.

(Va continua)

---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------