In traducerea postata anterior la un momentdat se spune "
Galeria Nationala de Arta din Washington, DC, are o politica ferma de folosire a ramelor de epoca autentice, oricand acest lucru este posibil, sau a reproducerilor de rame in stiluri istorice potrivite, atunci cand ramele autentice nu sunt disponibile." Ei bine, cititorul atent si curios se va intreba, pe buna dreptate, cum poate fi un muzeu de arta atat de exigent si de unde isi procura el ramele autentice sau reproducerile, atunci cand originalele sunt de negasit?
Explicarea acestui citat este un subiect destul de stufos pe care voi incerca sa-l comprim mai jos.
1) Spre deosebire de Romania, muzeele americane nu depind de ministerul culturii si nu traiesc din bugetele costelive alocate de la guverm. De fapt nici nu exista un minister al culturii in executivul american si de aceea muzeele americane se sustin din
a) sponsorizari si donatii,
b) din incasarile provenite de la vizitatori (dar trebuie stiut ca tarifele de acces sunt adeseori doar sugerate, nu obligatorii),
c) din comertul cu articole de profil care se desfasoara in magazinele de suveniruri si reproduceri , magazine nelipsite din incinta niciunui muzeu notabil. Comertul acesta tinde sa fie chiar mai vast decat ceea ce se poate desfasura in magazinele respective, el cautandu-si clientii si in locatii selecte aflate pe marile bulevarde sau in ariile Duty Free ale celor mai aglomerate aeroporturi internationale. Pe scurt, muzeele americane se autogestioneaza si o duc atat de bine pe cat de capabili sunt managerii lor, evident, nenumiti politic.
2) Este de mult un truism faptul ca o rama buna ajuta si pune in valoare o pictura dupa cum o rama proasta o striveste, o degradeaza, o gettoizeaza. Este o solutie mult mai decenta si mai eleganta sa fie lasat un tablou de valoare asa cum e, incadrat intr-o rama deteriorata care asteapta vremuri mai bune pentru a fi restaurata corespunzator, decat sa fie inramat la intamplare si in limitele unui buget insuficient la atelierul de rame din coltul strazii. Asta explica de ce optiunea ferma a muzeului este pentru incadrarea lucrarilor din colectia sa doar in rame din epoca, zona si stilul picturilor respective sau in reproduceri de mare calitate si acuratete istorica si stilistica ale ramelor celor mai potrivite.
3) Alegerea ramelor celor mai potrivite este o decizie de mare responsabilitate deoarece ea afecteaza prezentarea si valorizarea unor lucrari de patrimoniu pentru secolele care urmeaza. Aceasta alegere nu poate fi lasata la discretia unor veleitari sau binevoitori. Ea trebuie facuta de catre personalul calificat de care dispune muzeul. In paranteza fie spus, ramele si istoria ramelor nu este studiata nicaieri in Romania si consecintele nu mai trebuie ghicite.
4) In occident ramele antice fac obiectul unui comertului de profil. Daca undeva e nevoie de o rama Barbizon, de exemplu, si ea nu se gaseste in rezerva muzeului, se va apela la dealeri specializati care vor sti sa gaseasca ceea ce li se solicita. Ramele autentice sunt redimensionate (micsorate sau chiar largite!!) dupa nevoii si restaurate pentru a arata ca si cand ar fi fost bine conservate pana in prezent. Pretul unor rame autentice se afla cel mai adesea in zona zecilor de mii de dolari, dar, evident, exista exceptii. Vechimea singura nu justifica insa un pret foarte mare. Cu alte cuvinte, nu orice rama veche este si valoroasa, dupa cum nu orice rama valoroasa trebuie sa fie si foarte veche.
5) Uneori, chiar mai des decat am crede, picturile valoroase isi pierd ramele originale si trebuie reinramate. Deseori ramele autentice din perioada si stilul dorit nu pot fi localizate si achizitionate si atunci se recurge la construirea unor reproduceri de mare acuratete stilistica si istorica. In zona ramelor o reproducere nu este un kitsch ci o lucrare de mare virtuozitate si valoare. Cea mai scumpa reproducere de care am stiinta a fost comandata de Matropolitan Museum, din New York, prin 2012, si executata la Eli Wilner and Co din NYC. A costat bine peste jumatate de milion de dolari. Povestea acelei rame o vom dezvolta cu alt prilej.
Exista in lume doar cateva tari cu traditie in constructia ramelor istorice. Aici supravietuiesc cateva manufacturi capabile sa reproduca unele sau altele dintre aceste rame. Aceste ateliere au aparut si s-au dezvoltat doar in orasele care gazduiesc mari muzee de arta, muzee cu care ele colaboreaza strans si convietuiesc in simbioza de mai multe generatii. National Gallery of Art se lauda insa cu faptul ca proprii sai conservatori din departamentul de rame dispun de capacitatea tehnica si tehnologica nu doar de a restaura, dar si de a reproduce ramele de care au nevoie, ceea ce este mai mult decat impresionant. Este de-a dreptul coplesitor! Si anunta un trend, o evolutie a lucrurilor la care noi nici nu gandim astazi.
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"
* 3)
Restaurari rame antice (specializat)
* 4)
ROSCAS (web site-ul oficial al firmei
ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor si firmelor clasice www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------
