In istoria ramelor Olanda este una dintre "superputeri". Alaturi de Italia, Franta si Spania ea completeaza careul de asi al culturilor care au influentat temeinic felul in care alegem sa inramam si sa contemplam picturile pana in zilele noastre. Stilurile dezvoltate de olandezi in secolul XVII au devenit emblematice si s-au raspandit pretutindeni in lume drept "rame olandeze".
Olandezii ne-au lasat si rame "clasice", sculptate si aurite, incarcate cu o ornamentatie luxurianta si pronuntata, avand medalioane sau cartusuri reprezentand grifoni, delfini, heruvimi sau furii pe axele de simetrie (fig.1). Faceti clik pe imagini pentru a le mari.
fig. 1 (Diego Salazar)
Dar nu pentru acest gen de rame au devenit olandezii atat de influenti. Contributia olandezilor care a marcat cu adevarat istoria ramelor si estetica incadrarilor a constat in doua rame revolutionare prin eleganta si futurismul lor, ambele fiind construite din baghete si/sau combinatii de bagete (trims) cu imbinarile lasate vizibile, spre deosebire de ramele traditionale, sculptate si aurite, care aveau intotdeauna un aspect monolitic. Aici ne referim la
1) ramele placate cu furnire exotice sau placute subtiri confectionate din carapace de broasca testoasa (vezi fig 2, 3, 4), respectiv
Fig 2. Rama olandeza sec. XVII placata cu carapace de testoasa (Diego Salazar)
Fig 3. Rama olandeza cu colturi in cheie si placare cu furnir de nuc (Antiques Marketer)
Fig 4. Rama olandeza furnir de burl wood (Rosca's)
2) ramele ebonizate, sofisticate prin geometria (colturi in cheie), relieful si textura lor, nicidecum prin simbolistica, volumele si opulenta ornamentelor aurite de pana atunci. Aceste din urma rame sunt cele mai populare si usor de recunoascut dintre toate ramele olandeze.
a) ramele construite din baghete cu suprafete netede (vezi fig 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11)
Fig 5. Rama olandeza ebonizata (Diego Salazar)
Fif 6. Rama olandeza ebonizata (Diego Salazar)
Fig 7. Rama olandeza ebonizata cu buza aurita (Diego Salazar)
Fig 8. Rama olandeza ebonizata cu buza aurita (Diego Salazar)
Fig 9. Rama olandeza ebonizata (Diego Salazar)
Fig 10. Rama olandeza (Diego Salazar)
Fig 11. Rama olandeza sec. XVII (diego Salazar)
Fig 10. Rama olandeza (Diego Salazar)
Fig 11. Rama olandeza sec. XVII (diego Salazar)
b) ramele texturate construite din celebrele baghete valurite (ripples). Desi n-au fost inventate de olandezi, ci mai degraba de germani si spanioli, baghete valurite/unduite au devenit prin uz marca ramelor olandeza pur sange. Colturile in cheie (RK) sunt si ele atribuibile aceleiasi scoli olandeze datorita apetitului urias al olandezilor pentru aceasta structura. Vezi fig. 12, 13, 14, 15, 16 si 17).
Fig 12. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar
Fig 13. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples, sgrafitto si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar
Fig 14. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar
Fig 15. Rama olandeze ebonizate, din sec XVII, cu ripples si colturi in cheie (RK) - Diego Salazar
Evident ca se intalnesc si incrucisari de genul panouri placate cu carapace de testoase si ripples (fig. 18 si 19) sau furnire exotice si ripples.
Fig 18. Rame olandeze din sec. XVII cu ripples si panouri placate cu carapace de testoase (Diego Salazar)
Fig 19. Rame olandeze din sec. XVII cu ripples si panouri placate cu carapace de testoase (Diego Salazar)
Precizandu-va ca Diego Salazar este un respectabil dealer newyorkez de rame anticea, restaurator si reproducator de rame istorice, va repet invitatia de a remarca geometria si delicatetea desenului ramelor olandeze din secolul XVII. Aceste rame par stampilate si se remarca prin geometria, relieful si textura fina a suprafetelor lor, textura aceasta inconfundabila fiind obtinuta in principal prin combinatii uluitoare de placi si baghete valurite -ripples (engl. pentru unde, valurele). In paralel cu acest tip de rame in Tarile de Jos au proliferat si ramele ebonizate si lacuite, rame absolut moderne, ba chiar contemporane noua, prin modestie, eleganta, discretie si manufacturare. Aparitia acestor rame are de aface cu existenta unei foarte prospere si numeroase burghezii protestante locuind in spatii luminoase si inalte, cu peretii albi. Dar despre conexiunile acestea vom elabora cu alt prilej.
In Romania ramele olandeze au patruns in numar foarte redus, preferintele romanilor orientandu-se in mod traditional spre Franta, in vechiul regat, si spre Austria si Ungaria in restul tarii. De aceea nu este de mirare ca restauratorii nostri nu sunt familiarizati cu acest tip de rame iar incercarile de a reproduce ramele olandeze sfarsesc inevitabil in esecuri sau in interpretari originale, care pot fi frumoase in sine, dar total nepotrivite in context muzeal, adica acolo unde acuratetea istorica si stilistica, puritatea tehnicilor si materialelor folosite sunt esentiale.
In ultimul an specialistii Muzeului Brukenthal din Sibiu au avut laudabila initiativa de a incerca reproducerea, in laboratoarele proprii, a ramei olandeze ebonizate, cu colturi in cheie si cu texturi valurite (ripples). Initiativa lor este laudabila in sine si plaseaza Brukenthalul in avangarda muzeelor romanesti, dar, in lipsa unei rame olandeze proprii si cu fondurile mai mult decat precare avute la dispozitie, documentarea a fost sacrificata si sibienii au improvizat pe baza unor fotografii. In lipsa finantarii, a documentarii, precum si a dispozitivelor si cunostintelor tehnice de specialitate rezultatul a surprins din punct de vedere artistic dar a fost un dezastru din punctul de vedere al standardelor muzeale.
E de notorietate ca rolul si istoria ramelor nu sunt studiata nicaieri in Romania. Prin urmare nu e de mirare ca Brukenthalul a fost foarte mandru de noua lor achizitie pe care au prezentat-o cu mult drag pe internet (25 Sept 2017). Mi-as fi reprimat comentariile dar am remarcat printre felicitarile oferite si semnaturile unor restauratori si muzeografi de prestigiu in tara asta si m-am temut sa nu creasca si mai mult numarul expertilor si specialistilor romani care aplaudau cu toata increderea un esec profesional pe care nu il banuiau. Am ales sa intervin si ma tem ca mi-am sporit cu aceasta ocazie numarul de neprieteni din bransa. Dar acum aveti instrumentul de a masura voi insiva cat de indreptatita sau neavenita a fost interventia mea.
La o prima inspectie, rapida si de la distanta, am putea zice ca este exact ce ar trebui sa fie, asa-i? Diavolul se ascunde insa intotdeauna in detalii iar restauratorii si reproducatorii sunt oamenii detaliilor.
Textura si ritmicitatea au fost sugerate prin incizii si adancituri repetitive mai mici sau mai mari. Gaurile, picaturile de gesso (pastiglia) de la colturi, inciziile si liniile paralele intrerupte sunt toate straine de caligrafia ramelor olandeze. In lipsa cunostintelor tehnice necesare undele si valurelele lipsesc cu desavarsire, desi genul acesta de rame este inseparabil legat de abundenta lor prezenta. Una peste alta, ca artist apreciez aceasta rama, dar ca restaurator si reproducator de rame istorice nu-mi este permis sa fiu original sau inventiv.
In Romania ramele olandeze au patruns in numar foarte redus, preferintele romanilor orientandu-se in mod traditional spre Franta, in vechiul regat, si spre Austria si Ungaria in restul tarii. De aceea nu este de mirare ca restauratorii nostri nu sunt familiarizati cu acest tip de rame iar incercarile de a reproduce ramele olandeze sfarsesc inevitabil in esecuri sau in interpretari originale, care pot fi frumoase in sine, dar total nepotrivite in context muzeal, adica acolo unde acuratetea istorica si stilistica, puritatea tehnicilor si materialelor folosite sunt esentiale.
In ultimul an specialistii Muzeului Brukenthal din Sibiu au avut laudabila initiativa de a incerca reproducerea, in laboratoarele proprii, a ramei olandeze ebonizate, cu colturi in cheie si cu texturi valurite (ripples). Initiativa lor este laudabila in sine si plaseaza Brukenthalul in avangarda muzeelor romanesti, dar, in lipsa unei rame olandeze proprii si cu fondurile mai mult decat precare avute la dispozitie, documentarea a fost sacrificata si sibienii au improvizat pe baza unor fotografii. In lipsa finantarii, a documentarii, precum si a dispozitivelor si cunostintelor tehnice de specialitate rezultatul a surprins din punct de vedere artistic dar a fost un dezastru din punctul de vedere al standardelor muzeale.
E de notorietate ca rolul si istoria ramelor nu sunt studiata nicaieri in Romania. Prin urmare nu e de mirare ca Brukenthalul a fost foarte mandru de noua lor achizitie pe care au prezentat-o cu mult drag pe internet (25 Sept 2017). Mi-as fi reprimat comentariile dar am remarcat printre felicitarile oferite si semnaturile unor restauratori si muzeografi de prestigiu in tara asta si m-am temut sa nu creasca si mai mult numarul expertilor si specialistilor romani care aplaudau cu toata increderea un esec profesional pe care nu il banuiau. Am ales sa intervin si ma tem ca mi-am sporit cu aceasta ocazie numarul de neprieteni din bransa. Dar acum aveti instrumentul de a masura voi insiva cat de indreptatita sau neavenita a fost interventia mea.
La o prima inspectie, rapida si de la distanta, am putea zice ca este exact ce ar trebui sa fie, asa-i? Diavolul se ascunde insa intotdeauna in detalii iar restauratorii si reproducatorii sunt oamenii detaliilor.
Textura si ritmicitatea au fost sugerate prin incizii si adancituri repetitive mai mici sau mai mari. Gaurile, picaturile de gesso (pastiglia) de la colturi, inciziile si liniile paralele intrerupte sunt toate straine de caligrafia ramelor olandeze. In lipsa cunostintelor tehnice necesare undele si valurelele lipsesc cu desavarsire, desi genul acesta de rame este inseparabil legat de abundenta lor prezenta. Una peste alta, ca artist apreciez aceasta rama, dar ca restaurator si reproducator de rame istorice nu-mi este permis sa fiu original sau inventiv.
---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL este unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania. Ea are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor istorice www.roscas.ro
---------------------------------------------------------------------------
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu