* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"
* 3) Restaurari rame antice (specializat) * Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"
* 4) ROSCAS (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Sa privim cu atentie singurele doua imagini frontale de care dispunem cu rama pe care proprietarul ei o prezinta drept rama Grigorescu in speranta de a-i gasi un cumparator. In imaginea a treia, pentru comparatie, a fost introdus si un colt de rama Grigorescu -reproducere realizata in atelierele ROSCAS dupa originalul aflat in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei.
Fig. 5.1. Vedere generala fata a ramei de evaluat
Fig. 5.2. Vedere de detaliu a ramei de evaluat
Fig. 5.3. Alaturare rama Grigorescu (sus) si rama de evaluat.
Din punct de vedere stilistic remarcam lipsa panoului exterior nisipos, texturat, panou emblematic pentru cee ce inseamna rama Grigorescu, si inlocuirea lui cu un ornament plat si inexpresiv de tip Carla Moratta.
Secolul XIX a ingaduit betia ornamentala prin usurinta cu care masa de turnare si tehnologiile moderne au facut posibile inventia si inovatia la nivelul manufacturarii ramelor. Nu tot eclectismul care a urmat a lasat urme durabile in istoria artei, dar trebuie recunoscut ca, din punctul de vedere al istoriei ramelor, secolul acesta a fost unul extrem de prolific. Oare ramele Grigorescu au evoluat in mai mult decat o singura varianta? Cum nu aveam certitudinea ca posed aici raspunsul corect, am apelat la un specialist MNAR care mi-a confirmat ceea ce banuiam si anume ca nu exista "tulpini" stilistice si ca in acest caz specific ne uitam la alt gen de rama decat Grigorescu.
Deoarece ramele din secolul XIX si inceputul secolului XX nu incep si nici nu se sfarsesc cu ramele Grigorescu, ne vom continua investigatiile cu intentia de a stabili vechimea ramei de evaluat (pe baza acelor indicii evidentiate in cele trei fotografii care mi-au fost oferite).
Existenta, numarul si forma fisurilor aparute pe rama sunt tot ce avem la dispozitie pentru a-i stabili autenticitatea si vechimea. Fisurile si evolutia lor sunt in stransa legatura cu natura materialelor folosite. Astfel,
1) nu ma astept sa gasesc fisuri transversale la nivelul colanului deoarece in acest gen de rame colanul este turnat din ipsos si e montat abia dupa uscare, cu ajutorul cleiului de oase si a cuielor. Ipsosul este un material stabil care nu se dilata si comprima in timp. Conflictul dintre rigiditatea colanului si tensiunile sezoniere ale lemnului se va rezolva cu timpul prin delaminarea ornamentului. Intr-un final acesta va sfarsi prin a ramane ancorat de rama doar cu ajutorul cuielor. Fisurile de delaminare incep sa apara dupa cateva decenii de existenta a ramei si ele sunt observabile la baza ornamentului, in zona in care colanul a fost montat pe rama. Din unghiurile din care au fost realizate fotografiile nu se poate distinge nicio astfel de fisura.
2) blocurile de la colturile colanelor sunt de obicei realizate din masa de turnare pentru ca elasticitatea acestui compozit sa ingaduie o imbinare cat mai exacta. Portiunile din masa fisureaza in timp dupa formule complicate si asta rezulta intr-un desen cu aparenta haotica. Marind imaginea de detaliu putem remarca fisurarea naturala a ornamentului din masa. Grafia acestor fisuri precum si faptul ca blocul ornamental este inca intreg ma obliga sa datez rama ca avand aproximativ 50 de ani.
3) Apare suspect ca ornamentele din masa (cel marunt, de la interiorul ramei, si cel Carla Moratta, de la exterior) nu sunt fisurate transversal, ornamentele din masa neramanand intacte mai mult de zece, douazeci de ani. Aceste ornamente sunt prea subtiri si fragile pentru a fi realizate din ipsos. Singura alternativa ramane masa de turnare iar aceasta fisureaza relativ repede.
4) Tot la rubrica de atribute suspecte notez lipsa totala a fisurilor de imbinare de la colturile ramei precum si absenta fisurilor in suprafetele de gesso. Aceste curiozitati nu-si au decat doua explicatii: fie rama este mult mai recenta decat ar vrea sa para, fie a fost restaurata recent. Favorizez prima explicatie deoarece am fost incapabil sa determin semne specifice de interventie exterioara. Nici spatele ramei nu tradeaza vre-o manopera de restaurare.
5) rama a suferit unele accidente dar cicatricile lor au fost acoperite cu vopsea de bronz. Cel care a vopsit rama nu a incercat sa imite vechimea si a lasat protuberantele ramei acoperite cu vopsea proaspata, chiar daca acestea sunt primele care se uzeaza. In schimb a protejat cu grija insertia (pass partout-ra) pentru a servi argumente [false] celor care ar vrea sa cumpere rama aceasta. Paspartura aceasta vrea sa para a fi fost aurita cu aur veritabil si sa ingaduie o estimare avionistica a varstei ramei.
Cel care intentiona sa-mi plaseze aceasta rama imi descria marcile de "aur autentic" de pe insertia ramei si spunea ca sunt vizibile la 5 cm distanta una de cealalta. Or, chiar si daca n-as fi vazut acea insertie, amanuntul acesta ar fi tras semnalul de alarma in mintea mea deoarece:
a) foita de aur masoara 8,5 cm si
b) niciun auritor nu si-ar fi batut singur cuie in talpa taind aurul in bucati mai mici (risipa) pentru a auri o suprafata atat de simplu de acoperit cu fragmente de foita de lungime intreaga.
c) marcile de aur sunt de o regularitate si format impecabil, ceea ce inseamna doua lucruri: fie sunt false, fie auritorul era un mare maestru, dar atunci revin la nedumerireaanterioara, aurirea cu fragmente mai mici de foita de aur avand loc doar daca esti nesigur sau daca ai de aurit ornamente accidentate avand crevase adanci si inguste. Nu este cazul.
d) rama de tipul acesta avea insertia (paspartura) aurita complet si perfect, fara pauze sau marci, aparitia marcilor fiind rezultatul subtierii stratului de aur ca urmare a nenumaratelor stergeri si curatiri pe parcursul anilor. Asfel stand lucrurile, putem fi sigur ca auritorului din vechime nu-i pasa de marci mititele, impecabil aliniate, ci doar de cum sa poleiasca mai repede si mai bine. Doar un restaurator ar auri si apoi invechi aurul ca sa se vada marcile lui, la fel cum ar aparea ele pe restul ramei, in consens cu varsta obiectului respectiv.
In concluzie, aurirea insertiei ne dovedeste o manopera tarzie, facuta cu intentii frauduloase. Elimin posibilitatea de a ma uita la munca unui confrate restaurator sau reproducator de rame antice deoarece un astfel de individ ar fi stiut ca rama aceasta nu este un original si nici macar un fals de calitate, nepierzand timpul cu reproducerea sau restaurarea ei.
6) bomboana pe coliva o reprezinta faptul ca insertia este aurita cu imitatie de aur, dar ca s-au luat precautii ca ea sa para a fi fost, in realitate, aur. Aurul si imitatia de aur sunt doua metale atat de diferite in aspect si proprietati fizice incat doar cu foarte multa pricepere, noroc si rafinament ultimul poate fi adus sa semene cu aurul pana la punctul la care un negustor de antichitati oarecare sa poata fi totusi pacalit.
Desigur ca mi-ar placea sa pot inspecta si in realitate aceasta rama. Ma tem insa ca atunci as gasi inca si mai multe indicii care sa-mi spuna ca privesc o rama "ciudata" care devine un fals doar in masura in care este intentionat impinsa pe piata ca fiind o antichitate, o rama stil Grigorescu, ceea ce categoric nu este cazul.
Secolul XIX a ingaduit betia ornamentala prin usurinta cu care masa de turnare si tehnologiile moderne au facut posibile inventia si inovatia la nivelul manufacturarii ramelor. Nu tot eclectismul care a urmat a lasat urme durabile in istoria artei, dar trebuie recunoscut ca, din punctul de vedere al istoriei ramelor, secolul acesta a fost unul extrem de prolific. Oare ramele Grigorescu au evoluat in mai mult decat o singura varianta? Cum nu aveam certitudinea ca posed aici raspunsul corect, am apelat la un specialist MNAR care mi-a confirmat ceea ce banuiam si anume ca nu exista "tulpini" stilistice si ca in acest caz specific ne uitam la alt gen de rama decat Grigorescu.
Deoarece ramele din secolul XIX si inceputul secolului XX nu incep si nici nu se sfarsesc cu ramele Grigorescu, ne vom continua investigatiile cu intentia de a stabili vechimea ramei de evaluat (pe baza acelor indicii evidentiate in cele trei fotografii care mi-au fost oferite).
Existenta, numarul si forma fisurilor aparute pe rama sunt tot ce avem la dispozitie pentru a-i stabili autenticitatea si vechimea. Fisurile si evolutia lor sunt in stransa legatura cu natura materialelor folosite. Astfel,
1) nu ma astept sa gasesc fisuri transversale la nivelul colanului deoarece in acest gen de rame colanul este turnat din ipsos si e montat abia dupa uscare, cu ajutorul cleiului de oase si a cuielor. Ipsosul este un material stabil care nu se dilata si comprima in timp. Conflictul dintre rigiditatea colanului si tensiunile sezoniere ale lemnului se va rezolva cu timpul prin delaminarea ornamentului. Intr-un final acesta va sfarsi prin a ramane ancorat de rama doar cu ajutorul cuielor. Fisurile de delaminare incep sa apara dupa cateva decenii de existenta a ramei si ele sunt observabile la baza ornamentului, in zona in care colanul a fost montat pe rama. Din unghiurile din care au fost realizate fotografiile nu se poate distinge nicio astfel de fisura.
2) blocurile de la colturile colanelor sunt de obicei realizate din masa de turnare pentru ca elasticitatea acestui compozit sa ingaduie o imbinare cat mai exacta. Portiunile din masa fisureaza in timp dupa formule complicate si asta rezulta intr-un desen cu aparenta haotica. Marind imaginea de detaliu putem remarca fisurarea naturala a ornamentului din masa. Grafia acestor fisuri precum si faptul ca blocul ornamental este inca intreg ma obliga sa datez rama ca avand aproximativ 50 de ani.
3) Apare suspect ca ornamentele din masa (cel marunt, de la interiorul ramei, si cel Carla Moratta, de la exterior) nu sunt fisurate transversal, ornamentele din masa neramanand intacte mai mult de zece, douazeci de ani. Aceste ornamente sunt prea subtiri si fragile pentru a fi realizate din ipsos. Singura alternativa ramane masa de turnare iar aceasta fisureaza relativ repede.
4) Tot la rubrica de atribute suspecte notez lipsa totala a fisurilor de imbinare de la colturile ramei precum si absenta fisurilor in suprafetele de gesso. Aceste curiozitati nu-si au decat doua explicatii: fie rama este mult mai recenta decat ar vrea sa para, fie a fost restaurata recent. Favorizez prima explicatie deoarece am fost incapabil sa determin semne specifice de interventie exterioara. Nici spatele ramei nu tradeaza vre-o manopera de restaurare.
5) rama a suferit unele accidente dar cicatricile lor au fost acoperite cu vopsea de bronz. Cel care a vopsit rama nu a incercat sa imite vechimea si a lasat protuberantele ramei acoperite cu vopsea proaspata, chiar daca acestea sunt primele care se uzeaza. In schimb a protejat cu grija insertia (pass partout-ra) pentru a servi argumente [false] celor care ar vrea sa cumpere rama aceasta. Paspartura aceasta vrea sa para a fi fost aurita cu aur veritabil si sa ingaduie o estimare avionistica a varstei ramei.
Cel care intentiona sa-mi plaseze aceasta rama imi descria marcile de "aur autentic" de pe insertia ramei si spunea ca sunt vizibile la 5 cm distanta una de cealalta. Or, chiar si daca n-as fi vazut acea insertie, amanuntul acesta ar fi tras semnalul de alarma in mintea mea deoarece:
a) foita de aur masoara 8,5 cm si
b) niciun auritor nu si-ar fi batut singur cuie in talpa taind aurul in bucati mai mici (risipa) pentru a auri o suprafata atat de simplu de acoperit cu fragmente de foita de lungime intreaga.
c) marcile de aur sunt de o regularitate si format impecabil, ceea ce inseamna doua lucruri: fie sunt false, fie auritorul era un mare maestru, dar atunci revin la nedumerireaanterioara, aurirea cu fragmente mai mici de foita de aur avand loc doar daca esti nesigur sau daca ai de aurit ornamente accidentate avand crevase adanci si inguste. Nu este cazul.
d) rama de tipul acesta avea insertia (paspartura) aurita complet si perfect, fara pauze sau marci, aparitia marcilor fiind rezultatul subtierii stratului de aur ca urmare a nenumaratelor stergeri si curatiri pe parcursul anilor. Asfel stand lucrurile, putem fi sigur ca auritorului din vechime nu-i pasa de marci mititele, impecabil aliniate, ci doar de cum sa poleiasca mai repede si mai bine. Doar un restaurator ar auri si apoi invechi aurul ca sa se vada marcile lui, la fel cum ar aparea ele pe restul ramei, in consens cu varsta obiectului respectiv.
In concluzie, aurirea insertiei ne dovedeste o manopera tarzie, facuta cu intentii frauduloase. Elimin posibilitatea de a ma uita la munca unui confrate restaurator sau reproducator de rame antice deoarece un astfel de individ ar fi stiut ca rama aceasta nu este un original si nici macar un fals de calitate, nepierzand timpul cu reproducerea sau restaurarea ei.
6) bomboana pe coliva o reprezinta faptul ca insertia este aurita cu imitatie de aur, dar ca s-au luat precautii ca ea sa para a fi fost, in realitate, aur. Aurul si imitatia de aur sunt doua metale atat de diferite in aspect si proprietati fizice incat doar cu foarte multa pricepere, noroc si rafinament ultimul poate fi adus sa semene cu aurul pana la punctul la care un negustor de antichitati oarecare sa poata fi totusi pacalit.
Desigur ca mi-ar placea sa pot inspecta si in realitate aceasta rama. Ma tem insa ca atunci as gasi inca si mai multe indicii care sa-mi spuna ca privesc o rama "ciudata" care devine un fals doar in masura in care este intentionat impinsa pe piata ca fiind o antichitate, o rama stil Grigorescu, ceea ce categoric nu este cazul.
Sfarsit.
---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu